Despre Clujul de maine, concret

Dupa mai mult de 10 ore cu trenul și un PDF cu 1.300 de pagini privind strategia de dezvoltare a Clujului, mai ai un singur lucru de incercat – o intrecere care poate mai mult: SNCFR-ul sa intarzie sau autorii documentului sa lungeasca analizele și viziunile pana in 2020. S-ar putea sa va surprinda, dar macar trenul ajunge odata și-odata la gara, la un rezultat, acolo! Voi reveni asupra viitorului din strategie, deocamdata, vreau sa mai intarzii in prezent. Intr-un prezent concret, șchiop sau intreg, timid sau curajos, dar concret.

Clusterul, o parcare inteligenta pana ideea devine proiect.

Mergem pentru inceput la ”cluster”, cum a ajuns sa fie cunoscuta aceasta platforma unde se intalnesc provideri de servicii și soluții IT, mediu academic, autoritați publice, sa dea forma brandului Cluj Inovation City. Deja prea multe cuvinte. Prima veste buna insa – ecosistemul incepe sa-și arate rezultatele pentru care a fost creat, de a ușura munca membrilor sai pentru atragerea de finanțare (ocupandu-se de birocrația aferenta), facilitand, in același timp, și colaborarea pe proiecte. Ionuț Dragan, membru CIC, are deja o baterie de proiecte concrete care suna foarte futurist, dar sunt cat se poate de concrete.

Spre exemplu, in centrul Bucureștiului vor fi instalate primele 100 de parcari inteligente din țara, parcari pe care șoferul le gasește de pe telefonul sau, care interacționeaza cu un box amplasat in parcare.  Este o soluție de ultima ora care vine de la Cluj, de la PitechPlus, o firma de servicii IT cu 250 de angajați. Deocamdata, e doar pilotul, pus in practica printr-un parteneriat cu Sectorul 4 și Telekom. 

„Dar am testat piața și nu vom avea probleme sa gasim parteneri. Primariile vor fi interesate sa ofere astfel de servicii care o sa le aduca, in primul rand, controlul asupra incasarilor din parcari”, spune directorul Bogdan Herea.

Sau autoritațile vor fi interesate sa afle ca tot de la Cluj le vine o soluție informatizata de asistare in intreg procesul de derulare a unei achiziții publice.

„Toata legislația stufoasa in materie, cu termene și proceduri care dau atatea batai de cap, a fost transformata in algoritmi, astfel ca, dintr-odata, poți gestiona foarte ușor tot ce inseamna achiziție publica: urmarești respectarea fiecarei etape, reduci substanțial riscul erorilor de procedura și astfel crești viteza de derulare a achiziției”, explica Daniel Homorodean, directorul Arxia Cluj, dezvoltatorul soluției.

”Soluția e funcționala, suntem in faza de testare finala (beta), deja am gasit instituții publice – primarii, dar și spitale și universitați – care așteapta sa-i dam drumul”, adauga Daniel Homorodean.

Tot la beta a ajuns și bursa agricola gandita de firmele clujene Optima Grup și ArSoft Consult, partenere in cadrul clusterului. E o bursa ca toate bursele, locul unde ordinele de vanzare se intalnesc cu cele de cumparare, dar partea originala consta in nișa pe care acționeaza: micii producatori agricoli care au nevoie sa gaseasca cat mai repede drumul spre un cumparator, explica Ovidiu Pintea, directorul Optima. Platforma va tranzacționa un grup limitat de produse standardizate – 5.000 pentru prima faza – pentru care producatorii se inregistreaza in prealabil. De asemenea, vor fi trei paliere de inregistrare și in cazul cumparatorului (anonim, inregistrare rapida sau cu datele complete de identificare). Miza platformei este sa atraga puzderia de mici producatori, iar pentru aceștia este disponibila și varianta intervenției printr-un operator de call-center. E luata in calcul și varianta ca niciuna dintre parți nu are transportul asigurat, astfel ca platforma e conectata și la o bursa a transportatorilor. Ovidiu Pintea vede aceasta platforma și in avantajul primariilor, care vor fi interesate sa-și optimizeze costurile in cadrul achizițiilor facute de gradinițe sau cantine, de la producatori autorizați.

E convins ca va avea succes, inclusiv in afara, unde a expus deja proiectul unor investitori francezi, care s-au aratat deschiși unei colaborari. De altfel, și dezvoltatorii celorlalte soluții mizeaza pe faptul ca au produse originale inclusiv pentru piața din afara și au inceput sa-și caute parteneri externi. Clusterul și-a facut astfel de doua ori treaba – a ajutat firmele sa ajunga la finanțare – in total s-au accesat pentru 12 proiecte europene și de la buget de circa 1,2 milioane de euro – pentru soluții cu valoare adaugata, care sa exporte brandul Cluj IT, in beneficiul mediului de afaceri local. Deja astea nu mai sunt simple vorbe. 

Viki, asistenta care vine de la Cluj Hub

De fapt, problema nu e cu vorbele, care pot avea și ele rostul lor – spre exemplu, in programele de training derulate prin Spherik Acclerator de Liberty Technology Park, care pun tineri antreprenori in contact cu mentori, coach, consultanți... Și, ca sa nu ne speriem de titulaturile pompoase, Nina Moldovan, președinta parcului tehnologic Liberty, ne prezinta o aplicație concreta rezultata dupa primul program complet de accelerare (octombrie 2014 - mai 2015) – o aplicatie pentru smartphone, cu ajutorul careia utilizatorii vor primi instant sfaturi medicale specializate pentru problemele lor de sanatate. Se cheama „Primul medic“, iar autorii sunt trei tineri informaticieni clujeni, intre 21 și 24 de ani.

Cristian Dascalu, fondatorul Cluj Hub, are și el o lista de aplicații concrete nascute prin platforma sa. Fie ca este vorba de Viki, asistenta ta care, in doua-trei saptamani, iti invata obiceiurile și știe ce caldura vrei sa gasești in camera, cat de tare sa fie sonorul la televizor etc., ca doar de asta se cheama ”casa inteligenta”. Fie ca e vorba de sportsmix – aplicația care iți face rost de coechipieri pentru meciul de baschet de diseara – sau de camera foto atașata la ochelari... toate acestea dau acea senzație de efervescența pe care te aștepți sa o gasești intr-un oraș universitar de prestigiul Clujului.

O stare de pe urma careia incep sa se vada și efecte ”colaterale” in piața creditului, a construcțiilor de case, a materialelor de finisare. Spre exemplu, Mircea Popescu, de la Weber – Saint Gobain, spune ca piața inca nu și-a revenit pana la nivelul din 2008, dar vede o noua segmentare a cererii, cu accent pe produsele de calitate, chiar daca la un preț mai mare, potrivit noii clientele care vine din sectorul de servicii.

In 2014, tranzactia anului a fost LiveRail, o companie fondata in 2007 de catre clujeanul Sergiu Biris, in parteneriat cu Andrei Dunca si Mark Trefgarne, care a fost cumparata pe aproape jumatate de milion de dolari de Facebook.

“Dat fiind faptul ca eu nu mai eram executive in firma de multa vreme, am aflat de tranzactie cu doar o luna inainte ca ea sa se incheie. Mi-a spus Adrian ca avem ceva de vorbit si, cand a ajuns la Cluj, am aflat ca discutiile sunt foarte avansate cu un potențial investitor si ca trebuie sa fiu pregatit”, povesteste Sergiu Biris. „Tranzactia in sine s-a facut acolo. Eu am primit prin posta, prin FedEx, documentele. M-am uitat peste ele si le-am semnat. A fost o formalitate. Nu aveam comentarii de trimis, dat fiind faptul ca preferasem sa raman actionar minoritar”, mai spune el. Ce a facut cu partea sa de bani? Biris este misterios si se multumeste sa spuna doar ca, imediat, a doua zi, a si fost contactat de fonduri de private banking din Elvetia! Ar putea fi Zonga, un alt business in care Sergiu Biris este actionar, majoritar de data asta, urmatorul exit? Se mai simte bine Zonga dupa intrarea Google Music sau Apple Music pe piata? Biris spune, cu toata seninatatea, ca Zonga ar urma sa fie scalata la nivelul tarilor cu o piata similara ca structura cu a noastra. Intrarea in noile piete s-ar face tot alaturi de un operator important telecom local. „Piețele de aici au multe particularitați. Mai mult, serviciile mari sunt interesate de imaginea de ansamblu, dar piața și oamenii din zona asta au caracteristicile lor“, explica Biriș. Printre aceste „caracteristici“ se numara și slaba deschidere a oamenilor de a plati electronic sau de a plati conținutul.

LiveRail este o companie de publicitate on-line, care ofera o platforma extinsa furnizorilor de continut video on-line, ce ii ajuta sa identifice si sa prezinte cele mai bune reclame. Zonga a debutat la noi printr-un parteneriat cu Vodafone, cum Orange are Deezer. Si functioneaza ca un diferențiator și pentru operator, un produs pe care sa il „impacheteze“ impreuna cu anumite tipuri de abonament.

Invartita dupa visuri de industrie... cinematografica

Dar daca entuziasmul e un ingredient necesar antreprenorului, hub-ului, cumparatorului sau producatorului, pentru ca ei trebuie sa faca hora sa se-nvarteasca, cu cat ne ridicam mai sus, spre autoritați, spre cei care trebuie sa aiba o imagine de ansamblu (putem sa-i spunem și viziune)... se recomanda o invartita de la Cluj mai așezata, mai realista.

Cum spuneam, nu prea știi cum arata gara din 2020 a Clujului vazut din strategia de dezvoltare care troneaza pe site-ul primariei ca un ”rezultat remarcabil al comunitații”. Bun, e strategia un rezultat, dar care e rezultatul ei efectiv... greu de dedus prin hațișul de viziuni.

Nu știi ce sa mai ințelegi din tot acest exercițiu descriptiv a carui chintesența mi s-au parut tabelele pe care le-am reprodus alaturat.

Auditoriul, care o fi el (strategia nu pare sa ținteasca spre potențialul investitor), are aceeași revelație atat de romaneasca, chiar și pentru un oraș care se vrea atat de... vestic. Ei, competitorii din afara, sunt mai buni, noi suntem mai ieftini, deci avantaj... noi, daca nu ne imita și la avantajul asta. O veste buna ar fi ca austriecii și nemții sigur n-au nicio șansa.

Pentru cei care vor sa mai savureze episodul strategiei, ii invit sa citeasca și textul in limba engleza (poate suna mai bine, inclusiv partea cu industria cinematografica).

Am cautat sa prezint participanților straini la forumul Business Days ca, intr-adevar, Clujul are știri adevarate și, din acest punct de vedere, se pot increde in ceea ce au auzit despre ”inima Transilvaniei” – ca e un pol de tehnologie, ca are școli cu tradiție, ca are cel mai mare festival de film din Romania (73.000 de bilete vandute anul acesta)... ca are multe lucruri concrete de oferit și acum, și in 2020. Poate mai puțin la capitolul industrie cinematografica.

Citesc la intoarcere ca, in vara, clujenii dintr-un cartier au ieșit in strada ca li s-a pus gunoiul adus din oraș direct sub balcon. Primarul a venit sa-i linișteasca, ca e doar o chestie temporara – gunoiul Clujului se va duce la Oradea, ca orașul de pe Someș nu o sa aiba o groapa de gunoi autorizata decat din 2017. Din aceasta cauza, Consiliul Local a fost nevoit sa scumpeasca cu 18% costul colectarii gunoiului. Poate fi și asta o strategie, sa nu ne imite alții la capitolul reduceri de costuri.

Și, apropo de strategie... ”ca o concluzie, se poate spune ca poluarea in municipiul Cluj-Napoca nu reprezinta un factor alarmant, marea majoritate a indicatorilor fiind sub limita admisa (iar cei care depașesc, nu depașesc semnificativ limita și sunt restranși ca intindere). De asemenea, ar fi recomandata o extindere a spațiului verde”.

Stau și ma gandesc, ca sa mai omor timpul – n-ar fi fost mai bine sa nu fi fost internet pe tren? Adica, la schimb, puteau sa bage macar apa la closet. Dar, mai mult ca sigur, are și SNCFR-ul o strategie in acest sens (in ce privește internetul zic).

Toata legislația stufoasa in materie, cu termene și proceduri care dau atatea batai de cap, a fost transformata in algoritmi, astfel ca, dintr-odata, poți gestiona foarte ușor tot ce inseamna achiziție publica.

Tranzactia  LUI 2014 s-a facut acolo. Eu am primit prin posta, prin FedEx, documentele. M-am uitat peste ele si le-am semnat. A fost o formalitate. Nu aveam comentarii de trimis, dat fiind faptul ca preferasem sa raman actionar minoritar.