Câți români sunt dispuși să se întoarcă la muncă în străinătate.

Câți români sunt dispuși să se întoarcă la muncă în străinătate.

Românii din diaspora reprezentau, înainte de izbucnirea pandemiei, forța de muncă mult dorită de companii, fiind una din soluțiile care ar fi contribuit la reducerea deficitului de talente cu care România se confrunta până în februarie 2020. Criza generată de răspândirea virusului SARS-COV-2 i-a lăsat pe mulți din cei plecați fără locuri de muncă, motiv pentru care o parte dintre ei s-au întors înapoi în România. Absorbția acestora în câmpul muncii vine, însă, cu mai multe compromisuri, de ambele părți.

 
 
 

Pe scurt

  • Joburile în străinătate sunt în creștere, dar numărul aplicațiilor pentru acestea este în scădere.  Astfel, în luna iulie au fost raportate aproximativ 23.000 de aplicări pentru joburi în străinătate, în scădere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele unui studiu realizat de eJobs.
  • Reintegrarea în piața muncii din România implică necesitatea unei reconversii profesionale, întrucât locurile de muncă din România nu răspund nevoilor imediate ale românilor din diasporă și lipsește cu desăvârșire o strategie guvernamentală de retenție și reintegrare a românilor.
 

De-a lungul istoriei, nicio regiune sau țară, nu a reușit să se dezvolte fără a se urbaniza în paralel. Procesul de creștere economică la nivel mondial a fost însoțit în permanență de un proces de urbanizare. Orașele generează dezvoltare și productivitate mai ridicate, iar procesul dezvoltării și creșterii economice încurajează la rândul său procesul de urbanizare. Nu există în momentul de față nicio țară dezvoltată care să nu fie și o țară profund urbanizată. La fel stă situația și la nivel regional. Cu câteva excepții regiunile cu cel mai mare PIB pe cap pe locuitor din UE sunt regiuni formate în jurul unor zone metropolitane sau a unor aglomerări urbane. În acest context, întoarcerea românilor din diaspora, a fost și încă este un element dezirabil, care se consideră că va genera reglarea deficitului forței de muncă. Și totuși, cat de mult își doresc românii întorși în țară pe fondul crizei actuale să rămână în mediul economic din România? Cât de mult la satisface acest mediu nevoile și cât de bine se pot adapta?

 

Ce oportunități au românii din diaspora

Pe fondul incertitudinilor create de contextul epidemiologic și de restricțiile impuse de autoritățile din țară, dar și din regiune, tot mai puțini români aplică pentru un loc de muncă peste hotare. Astfel, în luna iulie au fost raportate aproximativ 23.000 de aplicări pentru joburi în străinătate, în scădere atât față de luna precedentă, cât și comparativ cu aceeași lună a anului trecut, arată datele unui studiu realizat de eJobs, una din cele mai mari platforme de recrutare din România. Românii amână, așadar, reîntoarcerea la muncă în străinătate.

 

Nevoia te învață

În lipsa unei palete de joburi care să le răspundă nevoilor imediate, precum și în absența unui strategii guvernamentale, mulți lucrători întorși în țară sunt nevoiți să ia în considerare posibiltatea unei reconversii profesionale, o experiență prin care sunt nevoiți să treacă și mulți șomeri care aveau deja un job stabil în România.

„Când nu facem acest lucru de la sine, «nevoia te învață». Pentru orice reconversie e nevoie să intri în contact cu nevoile și fricile tale. Cel mai înțelept este să înțelegi ce te motivează și să vizualizezi care este scopul tău în viață. Restul sunt doar mijloace, momente și experiențe (...) Va fi nevoie să ne educăm cum «să învățăm» și după vom ști cum să navigăm într-un context ambiguu. Acesta poate fi o oportunitate de a transforma pasiunea în scop”, a mai afirmat CEO-ul Temps HR România.

Numărul total al șomerilor din România era, la finalul lunii iulie 2020, de 283.939 de persoane, în creștere cu 23.272 comparativ cu luna iunie a acestui an, potrivit datelor furnizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

 

Situațiile de criză necesită o adaptare la cerințele din câmpul muncii și la transformările survenite. În contextul unei reintegrări a românilor întorși din diaspora, în piața locală a muncii, provocarea revine atât candidaților de a aduce mai multă valoare la locul de muncă, cât și angajatorilor de a construi un mediu de lucru stabil și de încredere.

„Experiența de lucru este o valoare adăugată pentru toți cei care îi pot integra în echipele lor. Acum, poate mai mult decât înainte, angajatorii sunt mult mai atenți la cumulul de competențe, adaptabilitate și inițiativă. Curajul ar trebui să fie de ambele părți: candidatului de a crea valoare și a angajatorului de a construi un context de încredere”, a mai precizat Iuliana Leurent, pentru wall-street.ro.

Vezi mai multe articole din categoria: Trenduri & Oportunitati