Notă: Membrii comunității Business Days au discount de 15% la cursul ”Cum te poate ajuta social media în procesul de recrutare”, pe care autorul acestui articol Cristian China-Birta, îl susține alături de Cristian Florea pe 26 iunie, în București.
Mai multe informații despre participare aici.
În decembrie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție din România a decis că profilul privat de Facebook este, de fapt, spațiu public, pe motiv că este de ajuns ca unul din ”friends” să dea un share pentru ca ”secretizarea” să nu mai fie atât de... secretă.
A fost momentul în care foarte multă lume din zona de business a început să își pună probleme în ceea ce privește activitatea angajaților lor pe profilurile lor personale. Unii încă își mai pun probleme...
Din experiența mea de aproape 15 ani de digital marketing (sub formele în care a evouat în toți acești ani), am învățat că, grosso modo, există aceste tipuri de angajați în relație cu social media.
Angajații care nu au activitate în social media
Aici discuția este simplă. Căci, practic, nu există această discuție. Oamenii aceștia au motivele lor să nu fie prezenți în social media și sunt slabe șanse să îi determini să o facă.
În cazul acestei categorii, chestiunea devine problemă cu cât funcția în organigrama companiei este mai importantă. Pentru că, așa cum veți vedea mai jos, pentru generațiile tinere ce face ”șefa” sau ”șeful” în social media este un criteriu foarte important dacă să accepte un job sau nu.
Direct spus, pentru acești tineri, dacă potențiala lor șefă sau potențialul lor șef nu există în social media, este un motiv de ridicat sprânceana.
Pentru că, nu-i așa, ei nu concep ca cineva să nu fie prezent în social media decât – mare atenție la acest motiv pentru că este foarte periculos pentru brandul companiei! – are ceva de ascuns.
Angajații care au activitate în social media
Aici discuția este lungă. Dar o să o scurtez, simplificând lucrurile. Și o să vorbim, pe scurt, despre trei sub-categorii de angajați din această categorie.
Prima sub-categorie.
Angajații safe. Care folosesc social media pe sistem de apă sfințită. Adică nici nu încurcă, nici nu ajută. Sunt cei care pun poze cu copii, cu flori, cu pisici, mai dau share la niște motivaționale, la niște meme, ați înțeles ideea.
Recomandarea mea ar fi ca, pentru această categorie, să susțineți niște traininguri ca să înțeleagă ce tipuri de conținut să creeze pe canalele lor și cum poate să îi ajute acest conținut pe ei, ca branduri personale, dar și compania.
Din trainingurile pe care le-am făcut până acum pentru această categorie de angajați, pot să vă spun că rata de conversie, ca să îi zic așa, este cam de 25%. Adică, din 100 de angajați care vin la astfel de traininguri, cam 25 chiar aplică ce au învățat, uneori cu rezultate surprinzător de bune.
Pe ceilalți 75 nu prea ai cum să îi scoți din stilul lor de a face social media. Din păcate.
A doua sub-categorie.
Angajații problematici. Din punct de vedere al social media. Care au păreri, luări de poziție, comentarii, atitudini care le pot face rău atât lor, pe partea de brand personal, dar mai ales companiei (cu care, de regulă, defilează chiar în profil).
Sunt cei care, de obicei, dacă le spui ceva în sensul de a le corija cât de cât comportamentul în online, sar ca arși și zic ”dar este dreptul meu să public pe profilul meu PERSONAL ce vreau, fără să se bage nimeni!”. Și au dreptate. Teoretic.
Practic, lucrurile se complică. Pentru că din ce în ce mai mult discutăm de niște social media policies, pe care angajații sunt cam îndemnați riguros (ca să nu zic obligați...) să le semneze și în care este foarte clar prevăzut în special ce să NU faci în social media.
Dacă nu există în companie social media policy, chestiunea se reduce la niște discuții cu respectivii angajați. Unii înțeleg că nu fac bine ce fac, alții nu. Și nu prea ai ce să le faci. Mă rog, să îi dai afară, in extremis, dar asta îți creează o problemă în companie, desigur.
Recomandarea mea este un workshop intensiv cu acești angajați, în care accentul să fie pus pe construcția de brand personal în social media. Am observat în timp că acesta este argumentul la care reacționează favorabil.
Pentru că își dau seama că un brand personal construit corespunzător îi ajută mult mai mult decât dacă doar își revarsă frustrările ”pe interneți”.
Și, abia după ce le-ai prins interesul cu partea de branding personal, aduci în discuție cum pot crea conținut în social media astfel încât să ajute și compania la care lucrează.
A treia sub-categorie.
Șefii. Generic spus. De a căror prezență corespunzătoare în social media depinde mult dacă tinerii care vor (totuși...) să se angajeze acceptă sau nu jobul, cum ziceam mai sus.
Când am văzut prima dată, într-un studiu despre millennials, informații despre acest comportament al lor de verificat șefii în social media, am zis că ceva îmi dă cu virgulă. Pentru că era făcut world-wide și am zis că nu cred că se aplică și la noi în România.
Așa că am început să întreb lumea prin companiile de pe la noi. Și, surpriză (și nu prea...), aproape toți mi-au confirmat că așa se întâmplă: tinerii își verifică șefii în social media înainte de angajare.
Ciudat sau nu, aia e! Ca să adopt atitudinea bătrânului chinez. Asta este generația, cu materialul ăsta al ”clientului” trebe să lucrăm.
Ei bine, în workshopurile pe care le-am făcut în cadrul companiilor cu top managerii, reacția unanimă (și nu exagerez deloc când spun asta) a fost că, după workshop, toți au ajuns să respecte social media. De frică sau pentru că au văzut potențialul. Dar au ajuns să o respecte.
Din păcate, mai puțin de 1 din 5 top manageri reușesc să devină branduri puternice în social media. Din discuțiile cu ei, cel mai important argument contra prezenței lor pe rețele sociale este ”nu mai am timp și de așa ceva”. Un argument absolut de înțeles. De necontestat.
Pentru că, nu-i așa, la cât de ocupați sunt, asta le mai trebuia, să își aloce măcar o oră pe zi (pentru că acest ”buget” de timp este unul minim) pentru social media. Practic, ceva imposibil pentru cei mai mulți dintre ei.
După mai multe workshopuri în care ne-am lovit de această problemă, am încercat să găsim soluții.
Nu pentru a înlocui prezența lor personală în social media, nici pe departe așa ceva. Ci pentru a le oferi un set-up cât mai clar, care să le maximizeze timpul (atât cât îl au) pe care îl petrec în social media, aducând, astfel beneficii companiei pe (cel puțin!) zona de employer branding.
Soluțiile există. Dar, cum ziceam, sunt parțiale. Și oferă mai mult toolurile necesare top managerilor să economisească timp și resurse în activitatea lor din social media. Restul depinde de ei. Întotdeauna. Și în business, în general, dar și în social media, în particular.