Spațiul social media este invadat din ce în ce mai mult de promo-uri în care suntem încurajați ” să facem diferența”, ” să fim unici” , ” să fim altfel decât competitorii noștri” deoarece, conform ultimelor sondaje de opinie și cercetări de piață, clienții nostri așteaptă să fie surprinși în mod plăcut de oferte care să le depășească așteptările, să le ”trezească simțurile” și să-i determine să opteze pentru produse și servicii care-i fac să se simtă unici, diferiți, importanți...
Cum poate un antreprenor român să țină pasul cu marile corporații care acționează global, sunt competitive și alocă bugete imense departamentului de cercetare și inovare?
Se spune că românul este creativ, inventiv și că se pricepe la de toate. De ce nu s-ar pricepe antreprenorul român și la inovare ?
Pentru început se impune definirea termenului de inovare.
Când vorbim despre ”inovare”, pentru a defini acest proces, cel mai adesea recurgem la termeni și expresii precum: nou, diferit, inedit, original sau creativ.
Un lucru este cert: ideea de ”ceva nou” este cu siguranță esențială pentru inovare. Adesea însă inovarea este asociată ideii de invenție, diferența dintre cele două constând în modul de aplicare în practică și finalitatea ideii.
În timp ce invenția înseamnă a veni cu o idee nouă, inovarea reprezintă aplicarea inedită în practică a unei idei, fie ea chiar una veche.
Cu alte cuvinte, același produs sau serviciu oferit clienților intr-o manieră diferită, poate fi descris ca un produs/serviciu inovator.
Astfel stând lucrurile, nu ar trebui să fie dificil pentru antreprenorul român să fie inovator.
Și totuși, studiile ne arată că adesea, antreprenorii și managerii companiilor, deși au angajați creativi, nu reușesc să inoveze și să transforme ideile novatoare în produse și servicii cu impact pe piață.
Explicația acestui fapt ar consta în: lipsa de resurse ( timp și bani), gândire pe termen scurt, angajați preocupați doar de execuția sarcinilor din fișa de post, teama de eșec ( e mai sigur să rămâi în rutină decât să îți asumi un risc).
Și totuși, trend-ul pieței ne îndeamnă la...” making a difference”, ” be one not anyone”....
Care este decizia corectă?
Să inovezi, să imiți rapid competitorii, să adopți altă strategie ?
Iată întrebările la care trebuie să răspundă antreprenorul și managementul superior al companiilor în fața provocărilor zilnice determinate de schimbările din mediul extern organizațional.
Un fapt este cert: inovarea presupune generarea unor cunoștințe noi, presupune creativitate și aptitudini de aplicare în practică a ideilor novatoare și poate fi realizată în trei domenii generale:
- cel organizațional, unde modificările radicale sunt legate de structura organizatorică, sistemul de control, practicile de muncă în echipă, etc
- cel al procesului, unde inovarea este determinată de dezvoltarea tehnologiei informatiilor și comunicațiilor și vizează procesele desfășurate în companie,
- cel al produsului/serviciului, unde inovarea este determinată de modificarea comportamentului consumatorilor de bunuri și servicii și nivelului așteptărilor acestora, și urmărește captarea atenției clientului și menținerea/creșterea cotei de piață.
Pentru inovare și adaptare la condițiile de piață, antreprenorul român, poate opta, asemeni managementului companiilor multinaționale, pentru o inovare continuă , inovare dinamic-continuă sau inovare discontinuă.
Inovarea continuă vizează actualizări, mici îmbunătățiri, aduse bunurilor de consum cu circulație rapidă, care nu vizează modificarea comportamentului cumpărătorului ( ex: detergenți,dulciuri, produse de toaletă personală)
Inovare dinamic-continuă care vizează adaptarea produselor/serviciilor la noul comportament de cumpărare a clientului (ex: inovarea pe piețele de tehnologie, unde produsele îi obligă pe clienți să înțeleagă avantajele noii tehnologii - trecerea de la CD la DVD -uri, de la telefon mobil - la smart phone, etc)
Inovare discontinuă vizează inovații complet noi, cu schimbarea totală în comportamentul de cumpărare al consumatorului. Este cea mai rară formă de inovare iar utilizarea noilor produse/servicii constituie pentru client, noi experiențe de învățare ( ex: utilizarea cuptorului cu microunde i-a determinat pe consumatori să-și schimbe procedeele de gătit, vasele de metal fiind inlocuite cu cele de plastic, iat timpul redus de gătit genera o mâncare la fel de gustoasă ca cea gătită prin procedeele clasice).
Și totuși, de ce să inovăm?
Majoritatea companiilor înțeleg necesitatea de a-și dezvolta produsele existente, chiar și brand-urile consacrate, nu numai cele noi, și realizează mici modificări ( îmbunătățiri) în promisiunea de valoare a produselor/serviciilor respective.
Cine nu se preocupă riguros și sistematic să-și dezvolte brand-ul existent poate deveni victima fenomenului denumit derivă pozițională. Altfel spus, pe harta de poziționare a companiei/brand-ului față de competitori și față de clienți se produc modificări, produsul/serviciul nemaifiind adaptat exact cerințelor/așteptărilor clienților și devine mai puțin atractiv decât cel oferit de competitori.
Deriva pozițională este determinată uneori de clientelă, pe măsură ce apar schimbări reale în necesitățile clienților, iar bunul/produsul actual nu le mai satisfac pe deplin.
O altă cauză posibilă care poate genera deriva pozitională este concurența care prin inovarea adusă produselor/serviciilor oferite pe piață diminuează avantajul competitiv deținut la un anumit moment dat de un alt brand/companie.
Deriva pozițională din orgoliu, este des întâlnită în companiile în care deciziile managerilor/antreprenorilor vis a vis de piață și produsele/serviciile oferite, nu urmăresc cerințele clientilor ci mai degrabă vizează depășirea concurenței.
Nevoia de inovare rămâne astfel o constantă într-o piață globalizată și puternic concurențială, precum mediul economic actual, deoarece, clienții noștri au așteptări înalte, sunt ” educați” și bine informați de fenomenul social media, vis a vis de tot ce este nou și trendy.
Cum poate inova antreprenorul/ managerul român?
Specialiștii în dezvoltare organizațională spun că : determinarea, curiozitatea, pasiunea sunt doar câteva dintre ingredientele care stimulează creativitatea angajaților care inovează și astfel generează ”added value” pentru companii.
Oamenii creativi nu sunt decât rareori supervedete, deși sunt bine pregătiți profesional, cu excelente aptitudini de gândire creativă și nivel ridicat al motivației. De aceea, antreprenorii și managerii companiilor, ar trebui să creeze în mod conștient un mediu de lucru care să stimuleze și să încurajeze creativitatea angajaților și să definească inovarea în planul strategic al companiei, ca un proces planificat și rațional, ca un nou ”must have”organizațional.
Pentru idei inovatoare și creative generatoare de valoare adaugată pentru business-ul vostru, vă invităm să participați la o nouă ediție Business Days, ediția 15, care se va desfășura la Cluj Napoca, Hotel Grand Italia, între 9-10 iulie 2014.
Augusta Romanța, MBA
Managing Partner
Apimedia Training