Când am ajuns la fabrica de mortare uscate şi vopsele, Marcel Bărbuţ, proprietarul AdePlast, tocmai primise vestea că a obţinut certificarea europeană pentru termosisteme, ceea ce înseamnă că toate produsele sale AdePlast sunt atestate HTTP şi respectă standardele „nemţeşti”. A durat un an, căci în toate fabricile AdePlast au venit „oamenii de la certificare”, care i-au testat toate produsele, şi asta cere timp. Başca, şi vreo 50.000 de euro. Şi încă suma asta va trebui să o plătească în fiecare an de aici înainte, pentru a obţine reînnoirea certificatului. „Nu am creat un produs special pentru certificarea asta. Au fost analizate tot vechile noastre produse, pe care aveam, de altfel, certificări, dar nu pentru tot sistemul. De altfel, din câte ştim noi, suntem singurii care avem un astfel de certificat în România”, explică el. Dar aşteptarea a luat sfârşit în felul acesta, căci a fost desfiinţată şi ultima barieră care îl împiedica să vândă în nume propriu pe pieţele din Austria, Germania, Slovacia şi Belgia, adică fix pe pieţele cu cel mai mare potenţial. Cu alte cuvinte, deci, are liber la export. Ce înseamnă asta?
Păi, înseamnă şi încă destul de mult. Căci şi fără certificarea cu pricina, AdePlast făcea export de peste 2 milioane de euro, iar acum exportul ar putea să fie o sursă importantă de creştere. Şi pentru că tot are cale liberă, Bărbuţ spune că „aşteaptă momentul oportun” pentru a achiziţiona o fabrică în apropierea graniţei cu Germania. „În felul acesta, aş avea posibilitatea de a vinde în Germania cât e nevoie, plus în Austria dintr-o parte în alta. Costurile de transport sunt enorme”, spune el.
DÉJÀ-VU
Or, dacă e să ne întoarcem în istorie, costurile de transport foarte mari au stat la baza ridicării de la firul ierbii şi a fabricilor de la Ploieşti, şi a celei de la Roman. Ploieştiul l-a făcut pentru a deservi zona de sud, căci costul cu transportul sacilor cu ciment şi al găleţilor cu vopsele, mai cu seamă în perioada de vârf, era foarte mare, nu neapărat din cauza distanţei, ci pentru că nu se găseau camioane disponibile. În plus, comenzile blocau fabrica de la Oradea. „Doamne, când mi-aduc aminte câte găleţi cu vopsea aruncam... Găleţi întregi, care se spărgeau pe drum. Şoselele - proaste, şoferii - ca şoferii”, rememorează proprietarul AdePlast.
După ce, în 2008, a terminat cu fabrica de la Ploieşti, a început să se gândească să mai construiască una în zona Moldovei, care să deservească zona. După mai multe tatonări, în care a fost luată în considerare şi zona din jurul Iaşiului, a fost aleasă o comună lângă Roman. „Suntem în poziţia ideală acolo. Chişinăul e aproape de Roman. Ucraina e aproape. Chiar dacă acum sunt problemele care sunt, vom fi aproape să ajutăm procesul de reconstrucţie”, spune Marcel Bărbuţ. În fabrica de la Roman s-au investit peste 16 milioane de euro, în fabrica de mortare uscate şi în fabrica de polistiren, plus achiziţia terenului, realizarea construcţiei şi a unui depozit. În plus, tehnologia folosită acolo este de ultimă oră, ceea ce face ca în fabrica de la Roman să nu muncească decât 45 de angajaţi. „Totul se face automat. Într-o fabrică clasică, probabil că ar fi fost nevoie de peste 100 de oameni”, se laudă Bărbuţ.
PUNCT ŞI DE LA CAPĂT
După ce trage linie şi adună, Bărbuţ ajunge la concluzia că, aşa cum stau lucrurile acum, cu cele trei fabrici la Oradea, Roman şi Ploieşti, cu asocierile şi parteneriatele pe care le-a încheiat cu companii de talie internaţională, precum Dufa (Meffert) şi Schomburg, Neopor (BASF), Ediletco şi Zentyss, acoperă „perfect” teritoriul. „Dacă creşte cererea, ar trebui să ne gândim să punem ceva în zona Olteniei, care nu este industrializată şi unde costurile sunt foarte mari”, spune gânditor Bărbuţ. Un plan mai apropiat în timp pare să ia în calcul însă o fabrică de membrane. „Avem un parteneriat cu Pluvitec, pentru care suntem distribuitor exclusiv şi acum facem studii de rentabilitate, să vedem dacă merită să facem o fabrică. Să vedem, nu e garantat”, completează el. Este puţin afectat de eşecul la Bursă de anul trecut, pe care îl pune însă pe seama faptului că i s-au pus beţe în roate de către un SIF, ce are în portofoliu companii cu acelaşi specific ca şi AdePlast. „Dacă am fi intrat, AdePlast ar fi fost o companie de contrast – noi am fi avut profit, în vreme ce celelalte două au pierderi. Nu cred că s-a dorit intrarea AdePlast pe Bursă”, este de părere Bărbuţ.
SĂ CREŞTI ÎNTR-UN AN CIUDAT
„Anul acesta a fost cel mai bizar an din experienţa noastră. Dacă în ianuarie am crescut cu peste 150%, comparat an la an, în februarie am ajuns aproape de 100%, în martie am crescut peste 50%, din aprilie doar cu 9-10%... foarte ciudat. Cu fiecare lună care trece, lucrurile sunt tot mai complicate în domeniul construcţiilor. Şi asta pentru că statul nu a mai făcut investiţii. Nu au dat drumul la construcţii”, explică Bărbuţ. Oricum, mai arată el, de-abia de-acum, din octombrie, va da statul startul unei licitaţii pentru a stabili cine lucrează şi la ce blocuri se va lucra pentru izolarea locuinţelor vechi.
Cu toate astea, Bărbuţ rămâne optimist şi vede peste tot oportunităţi. Mai cu seamă că, spune el, de anul viitor, Inspectoratul de Stat în Construcţii chiar va avea buget pentru... inspecţii, iar asociaţia... va verifica calitatea termosistemelor produse. Ceea ce, pentru producătorii care nu respectă standardele, va însemna sfârşitul businessului, iar pentru Bărbuţ, o curăţire a pieţei de concurenţa neloială.
Şi pentru că a fost acuzat că este, asemenea multor antreprenori, mult prea ataşat de businessul pe care l-a creat şi mult prea implicat, Bărbuţ spune că ia în calcul pregătirea succesiunii. Dar nu chiar acum, evident, ci pe viitor. „Dacă aş ieşi acum, businessul nu ar avea de suferit dacă nu voi mai fi”, „dar va fi un business care produce din inerţie, fără să vadă încotro se duce”, spune el. „Dacă există vreo persoană care să mă înlocuiască? Ar fi nevoie de mai multe! Acum încercăm să creştem oamenii şi să ne asigurăm că avem în fiecare loc persoana care să-şi facă treaba, ca, la nevoie, succesiunea să poată avea loc”, declară el.
Calendarul ADEPLAST
Marcel Bărbuţ se află, în continuare, în topul celor mai puternici antreprenori din producţia de materiale de construcţii, alături de Ioan Ţiţeiu (Arcon), Emil Tufan şi Mihai Anastasescu (Soceram), Horaţiu Ţepeş (Bilka Steel) şi Emil Goţa (Elis Pavaje). În total, cei cinci producători au „făcut” 160 de milioane de euro cifră de afaceri, care reprezintă însă doar 13% din totalul rulajului pieţei.
1996. Este anul în care se pun bazele AdePlast, la vremea aceea Multistar Prod. Marcel Bărbuţ, proaspăt întors din Austria, unde condusese un business în construcţii, investeşte 10.000 de dolari în distribuţia de adezivi de faianţă, alături de alţi patru acţionari minoritari.
2000. Multistar primeşte deja o ofertă de preluare, contra unei sume de 1 milion de dolari. Bărbuţ se opune vânzării, considerând că poate creşte prin forţe proprii.
2004. Este construită fabrica Multistar Prod de la Oradea, cu un credit de 3 milioane de euro. Deşi banii fuseseră împrumutaţi cu o scadenţă la cinci ani, sunt rambursaţi în opt luni.
2005-2007. Bărbuţ răscumpără acţiunile celorlalţi parteneri şi schimbă numele firmei în AdePlast. Este respinsă şi oferta Advent de cumpărare.
2008. Este construită fabrica de la Ploieşti. Iniţial, producea doar mortare uscate, acum - vopsele şi 
tencuieli decorative, polistiren expandat şi grafitat. În plus, la subsolul sediului companiei, construit lângă fabrica de la Polieşti, Bărbuţ a investit jumătate de milion de euro într-un laborator de cercetare-dezvoltare de produse proprii.
2013. Este construită fabrica de la Roman. Grupul înregistrează 57,3 milioane de euro cifră de afaceri.
"MAI AM VREO 32 DE MILIOANE DE EURO DE PLĂTIT. DAR DATORIILE NU AU ATINS PROPORŢII ÎNGRIJORĂTOARE. ORICUM, NICIODATĂ NU AM AMÂNAT LA PLATĂ STATUL SAU SALARIILE. SINGURUL CARE A AVUT DE SUFERIT A FOST MARCEL BĂRBUŢ, CĂ EL A FOST LĂSAT LA URMĂ."
Again „in control”
He refused to sell, and even when it came to the „giants” as Saint-Gobain or the Advent fund. For years she didn’t even accept the idea of associating with someone, not to capitalize the company and take out the profit. But when he had to split the business with others it didn’t work, because the Stock exchange failed. Now, Marcel Bărbuţ is again in control: talks about increase, export and acquisition in the West. After drawing the line and adding, Bărbuţ reaches to the conclusion that, as things are, with three factories in Oradea, Roman and Ploieşti, with the associations and partnerships concluded with international companies, as well as Dufa (Meffert) and Schomburg, Neopor (BASF), Ediletco and Zentyss covers the territory „perfectly”. „If the request increases, we should think about something in the Oltenia area, which is not industrialized and where costs are still very high, says Bărbuţ meditatively. A plan more close in time seems to be considered, but, a membrane factory. „Us with Pluvitec for whom we work as exclusive distributors, we execute worthy researches to discover if it would be of efficiency to start a factory, still not guaranteed.” He says.
Articol scris de Anca Doicin, redactor Sef Business Days Magazine
Face parte din generaţia de jurnalişti care îşi găsea subiectele pe teren. De altfel, nici acum, Anca spune că nu reuşeşte să scrie un articol din birou, cu o singură sursă. Are peste 18 ani de experienţă de presă, preponderent în media de business, dar şi legal. A făcut şi presă de cotidian – Bursă, şi săptămânal – Capital, de revista – Money Express, dar şi on-line – Avocatură.com. În perioada în care Anca a coordonat această publicaţie, a dezvoltat şi coordonat o echipa de 13 jurnalişti din ţară, Avocatură.com fiind singură ce reuşea să treacă de graniţele Capitalei. A fost implicată în proiecte, ce, la timpul lor, erau considerate inovative, cum au fost Capital Top 300 sau Capital Top 100 companii. La finele anului trecut, a fost coordonatorul echipei ce a realizat şi publicat primul număr în limba română al revistei Intelligent Life – o franciză aparţinând grupului The Economist. Nu crede în puterea inspiraţională a motto-urilor, ci în puterea comunicării.
Descarcă Revista Business Days 3 ( http://businessdaysmagazine.instapage.com ) pentru a citi și restul articolelor.