Cine nu are un om de afaceri, să-și cumpere!

Cine nu are un om de afaceri, să-și cumpere!

"Orașul ar avea ce invața de la intreprinzatorii sai pentru a porni in noua sa intreprindere."

Cam așa sunau anunțurile la targul de locuri de munca de la inceputul primaverii, in principal pentru inginerii in industria de componente auto. Chiar daca astfel de anunțuri generoase se adreseaza unui numar strict de specialiști și nu marii mase, este interesant de vazut evoluția acestora pe masura scaderii posibilitaților de recrutare a forței de munca inalt calificate. Gynella Parfenie de la AIMS Timisoara spune ca „incep sa arate ca pachetele de beneficii din Vest. Abonamentele la o clinica medicala sunt foarte frecvente. Ba, mai mult, au aparut asigurarile medicale, inclusiv pentru familie și care asigura inclusiv preventia, nu doar invaliditatea si accidentul. In zona de IT, dominata de angajați tineri, au prins beneficiile de well-being. Pot sa cuprinda abonamente la sport, gradinita, masaj la serviciu, iesiri la masa cu colegii, cu managementul superior. Pot spune, chiar, ca exista un fel de intrecere in a gasi cat mai multe astfel de beneficii“, spune Gynella Parfenie, de la  AIMS, firma de consultanța in resurse umane.
Poate autoritatea publica nu este in masura sa ofere facilitați mai mari investitorilor (din motive cunoscute – lipsa fonduri, constrangeri europene), dar s-a gandit la un pachet de asigurari pentru sanatatea afacerii (cum ar fi pentru tratamente antibirocrație).  

Gynella Parfenie

Securizeaza-ți afacerea!

Timișoreanul Romeo Dunca este, de 21 de ani, unul din cei mai mari transportatori rutieri din țara, cu un parc auto de peste 800 de vehicule.  Un statut care ar trebui sa-i asigure mersul liniștit, daca n-ar fi specificul industriei – acela ca preia din plin toate șocurile economiei și bajbailelile guvernanților.  O ancora de stabilitate a venit din dezvoltarea spațiilor de depozitare, ajungand in prezent la peste 34.000 de mp. De asemenea, dispune de terenul si facilitatile necesare pentru a putea dezvolta spatii noi de depozitare sau productie de pana la 100.000mp. Langa un oraș cu economia Timișoarei, aceste spații sunt aur curat. 
Aceasta siguranța ii permite sa abordeze relaxat și relația, altminteri destul de tensionata cu statul care uita sa-și onoreze obligațiiile fața de mediul de afaceri. „Pentru o recuperare de TVA am stat 6 ani in instanța cu statul. Intr-un final, am caștigat și penalitați de intarziere care mi se cuveneau“, spune el. 
Industria trebuie sa ramana motorul creșterii unui oraș ca Timișoara – este un lucru cert. Dar oare aceste terenuri agricole atat de vanate in prezent, n-ar fi aur curat și pentru un fond public de dezvoltare a orașului?  

Mariana Mercescu

Mizeaza și pe forța celor mici!

Mariana Mercescu pare un consultant fara griji – 90% din portofoliul sau este format din clienți constanți, unii chiar cu o vechime de 12 ani, cum e Continental. Spune insa ca acesta incredere pe care o au clienții te provoaca sa fii neliniștit, sa inovezi mereu, sa te reinventezi, dar, in același timp, sa-ți menții standardul de calitate cu care ți-ai obișnuit clientul. 
A plecat de la clasica contabilitate, iar acum cabinetul sau cuprinde toate ariile de servicii pentru suportul contribuabilului – audit financiar, expertiza economica, salarizare și administrare personal, consultanța fiscala.
Nevoia de diversificare a serviciilor, dar și de asigurare constanta a calitații ar trebui sa-i motiveze pe consultanții independenți sa stanga randurile, crede Mariana Mercescu. „Piața de consultanța a crescut, dar, in același timp, investițiile noi, tranzacțiile de anvergura nu mai sunt la nivelul anilor trecuți. Daca piața nu mai vine la tine, te duci tu spre ea, creezi tu piața prin noile servicii pecare le generezi. Or pentru asta e tot mai greu sa razbați singur, nu mai suntem in anii 90 in care contabilul mai avea inca manecuțe – acum este un element cheie in planificarea și controlul unei afaceri. De aceea, e nevoie de gruparea consultanților in poluri de servicii, care sa fie o alternativa viabila la așa-numiții BIG4“, crede consultantul.
Peste tot, de la Timișoara la București, planurile de dezvoltare, daca sunt, se concentreaza pe atragerea de mari investitori, și... cam atat. Nicio preocupare fața de perspectiva in care o piața fara mici jucatori va eșua prin a nu mai fi piața. S-a dovedit ca investițiile mari pot sa vina și fara o direcție (am venit pentru ca sunt salarii mici, pentru ca terenurile sunt ieftine, pentru ca tinerii romani vorbesc engleza și știu IT). Dar cand cei mari n-au o direcție, cei mici sunt de-a dreptul in ceața și nu vor avea curajul sa intre in competiție.  

Romeo Dunca 

Ia volanul in propriile maini și asuma-ți direcția!

La Timișoara se produc volane pentru Porsche, BMW, Audi... și, cu asta, nu am zis decat o parte din ceea ce este astazi filiala locala a concernului american TRW, specializat in sisteme de siguranța auto. 
Pentru ca TRW Timișoara nu mai este un simplu atelier unde oamenii doar „impletesc“ niște componente aduse din afara, aplicand niște scheme de lucru de la compania-mama. Daca acesta este, practic, filmul intalnit in mai toata noua industrie automotive din Romania, la TRW s-a trecut la episodul al doilea – filiala a venit cu cateva inovații in procesul de producție, convingandu-i practic pe cei „de la centru“ sa le transfere cat mai multe responsabilitați.
Totul a inceput cu inițiativa trecerii la celula de lucru: simplificand, in interiorul acestei celule, un lucrator nu va mai fi nevoit sa faca cinci operații, ci doar doua. „Aceasta inseamna o creștere a productivitații cu 30%, iar calitatea muncii se imbunațește cu cel puțin 50%“, rezuma efectele directorul general Ovidiu Ambruș.

volane

Urmarea e ca, in martie,  se incheie procesul opririi activitații operaționale din centrul de producție din Germania și mutarii utilajelor (extrem de scumpe) la Timișoara. Fabrica de aici va prelua inclusiv partea de achiziții de materii prime și materiale, scopul fiind de „localizare cat mai mult a producției, pe o raza de 100-200 km, pentru a nu mai fi nevoiți sa importam din Germania și Spania“, precizeaza directorul Ambruș. 
Deja la Timișoara se lucreaza la selecția de furnizori din Romani și din țarile vecine. Si, nota bene, timișorenii acționeaza intr-o zona cu standarde de maxima siguranța și de maxima exigența, venite de la clienți extrem de pretențioși precum Porsche. 
Pe scurt, stapana pe volanul sau, TRW din Timișoara a trecut la nivelul 2.0, care inseamna ca nu mai este un simplu executant. Ca ia decizii și iși poate controla mai bine viitorul. Ca iși asuma rol de lider local, putand astfel sa-i ajute mai bine pe cei din jurul sau. In ultimii ani, fabrica din Timișoara a avut libertatea sa-și imparta producția in „sateliți“ dupa cum considera necesar in eficientizarea afacerii. Astazi, Timișoara a ajuns la o producție de cinci milioane de volane, cu 3.900 de angajați, dintre care jumatate imparțiți in sateliții din Reșița, Oravița, Marghita, Baia Mare.
Un nou nivel presupune și o noua atitudine – nu mai aștepți sa ți se intample, iei tu inițiativa! Nu mai aștepți sa ți se promita ca „in curand incep lucrarile la o șosea ocolitoare“, o varianta pe care sa-ți aduci zecile de camioane care fac aprovizionarea! Au realizat ei planul, au obținut toate avizele birocratice, s-au asociat cu alte firme pentru a gasi soluții tehnice (spre exemplu, drumul va trece pe la vecinii de la Prompt-UMT). Acum, sunt in situația de a pune autoritațile in fața faptului implinit –  puteți incepe sa va apucați de treaba! Cum primaria promisese ca are ceva bani puși deoparte, sunt șanse sa se intample ceva „in zilele noastre“, și nu „in curand“.
De ce n-ar adopta aceeași atitudine și primaria in relația cu guvernul pentru realizarea centurii de sud  a orașului. Tot așteptand sa se intample, de la centru a venit o noua amanare – investiția a cazut pe locul cinci in master-planul de la transporturi (dupa centurile unor orașe incomparabile, precum Vaslui, Giurgiu, Sfantu Gheorghe, Barlad). „Guvernul mai da o palma Timișoarei!“, titra recent un ziar local. Așa o fi, dar nu aceasta e atitudinea care se așteapta de la un oraș de rangul Timișoarei. Vorba primarului Robu, Timișoara nu are voie sa aiba o atitudine umilitoare de expectativa!

Alte volane in lucru

“Formeaza-te dupa cerințe!“ 

Din nou despre importanța incurajarii industriei, ca domeniu care sa asigure viitorul regiunii și din nou despre un foarte serios impediment – lipsa forței munca disponibile, ori nevoia de a investi in (re)calificare. Dar, dupa aceasta retorica, se pune intrebarea – ce facem? 

“Identificam doua posibile soluții: orientarea timpurie a elevilor, sesiuni de mentoring pe tot parcursul anilor de studii; armonizarea programei școlare cu nevoile angajatorilor“, spune Gelu Mateescu, șeful filialei grupului francez Leman Industrie, specializat in producția de plastice pentru industria auto. 

In 2013, a inființat Profimatt – asociație de orientare și formare profesionala, la care au aderat inca șapte companii straine prezente in Timișoara. Direct, fara sa mai apeleze nici macar la fonduri europene – destul de abundente, de altfel, pe acest segment al resurselor umane, toate investind in viitorul tau  –, au trecut la acțiune, cu doua proiecte, frust intitulate  “Alege ce ți se potrivește!“ și “Formeaza-te dupa cerințe!“. Ideea primului proiect a fost simpla – in fiecare primavara, merg in clasele a IX-a din licee tehnologice cu informații care sa-i ajute pe adolescenți in vederea unei opțiuni corecte intre școala profesionala și liceu. In fazele urmatoare avea loc formarea grupurilor de firme care sa susțina clasele de școala profesionala formate, prin burse acordate elevilor, practica in firme, dotarea laboratoarelor etc. In 2013, au inceput cu trei licee, deja din 2014, cand s-au mutat la clasa a VIII-a, 30 de școli au cerut sa intre in program.

„Ne gandim ca, de la anul, sa introducem un fel de examen, pentru departajare“

 spune Gelu Mateescu, surprins chiar el de efectul avut asupra elevilor, in primul rand prin creșterea prezenței la școala. „E greu de crezut, dar la nici 20 de km de Timișoara, ba chiar și in oraș, gasești probleme sociale atat de mari, incat copiii abandoneaza școala. Spre exemplu, din 400 de elevi cuprinși in proiect, 10% traiesc dintr-un venit pe familie de 500 de lei. 

Gelu Mateescu - Leman Industrie

Al doilea proiect iși propune sa identifice nivelul concret al decalajului de competențe, in special cele tehnice, din randul angajatorilor. Se urmarește inclusiv crearea unui centru de competențe care sa raspunda nevoilor angajatorilor (formare profesionala de baza, specialiști și master). Spre exemplu, nu avem o recunoaștere in nomenclatorul oficial al meseriei de reglor de injecție, deși avem peste 10.000 de lucratori, in peste 500 de intreprinderi cu aceasta tehnologie.  
Sigur ca pentru omul de afaceri astfel de inițiative au, in primul rand, rolul de a susține direcția de dezvoltare pragmatica a companiei. Leman are acum 230 de angajați, numar care trebuie sa creasca cu 15% pe an pentru ca, pana in 2018, cifra de afaceri sa ajunga la 18 milioane de euro (de la 11 milioane in prezent). 
Dar, daca privatul incepe sa aiba astfel de viziuni cu impact asupra intregii societați, cu atat mai mult e timpul pentru autoritatea publica sa se formeze dupa cerințe.

Fii inventiv in a fi atractiv!
- Pachet salarial competitiv
- Bonus anual pentru performanța
- Asigurare medicala privata pentru tine și familia ta (fara limita pentru investigații recomandate, benefcii intervenții dentare)
- Abonament sala de sport
- Tichete dfe masa
- Program de lucru flexibil
- Stabilitate
- Oportunitați de calatorie
- Pachet de relocare pentru rezidenți in afara Timișoarei


Daca piața nu mai vine la tine, te duci tu spre ea, creezi tu piața prin noile servicii pecare le generezi. Or pentru asta e tot mai greu sa razbați singur.
Mariana Mercescu, consultant


E greu de crezut, dar la nici 20 de km de Timișoara, ba chiar și in oraș, gasești probleme sociale atat de mari, incat copiii abandoneaza școala. Gelu Mateescu,  șeful filialei grupului francez Leman Industrie


Articolul face parte din numarul 5 al revistei Business Days Magazine.

Business Days Magazine este un proiect editorial Business Days care are scopul de a promova cultura antreprenoriala sanatoasa in Romania.

Revista Business Days Magazine este o revista de tip glossy cu 72 de pagini, aparitie trimestriala, intr-un tiraj de 2.500 de exemplare, ce se distribuie gratuit catre participantii la evenimentele Business Days, parteneri, speakeri, potentiali parteneri, camere de comert bilaterale partenere, asociatii profesionale, scoli si universitati. Conform cercetarii efectuate revistele Business Days sunt citite de peste 90.000 de cititori.

Redactorul sef al revistei Business Days Magazine Anca Doicin - email

Vezi mai multe articole din categoria: Antreprenoriat & Intraprenoriat