Cum ne redobândim controlul în fața schimbărilor

Cum ne redobândim controlul în fața schimbărilor

Cum ne redobândim controlul atunci când un virus “pare să transforme fundamental felul în care muncim, comunicăm, mâncăm, facem cumpărături, iubim și călătorim”? Harvard Business Review publică, în ultima sa ediție, un articol în care prezintă concluziile unei cercetări derulate în SUA în martie, luna în care viața ni s-a schimbat radical. 

 
 

Pandemia de coronavirus prezintă o amenințare clară pentru autonomia angajaților din cauza riscurilor sale iminente de sănătate fizică, a incontrolabilității viitoarelor disponibilizări și a forțelor, a constrângerilor asupra mișcării fizice și a lucrărilor obligatorii de la domiciliu. Astfel, înțelegerea modului în care angajații își redobândesc sentimentul de autonomie, este crucială pentru înțelegerea impactului continuu al Covid-19 asupra forței de muncă.

Interesant este faptul că angajații care și-au recuperat cel mai rapid sentimentul de autonomie au fost cei care au obținut un scor ridicat în neurotism, o trăsătură de personalitate care reflectă tendința de a experimenta nervozitatea și anxietatea. Neuroticismul are, în general, o proastă reputație - de fapt, sunt acele persoane ca experimentează emoții negative, inclusiv iritabilitate, frustrare, nervozitate, îngrijorare și vină și mai mult, din toate dimensiunile personalității, neurotismul „este caracteristic acelor persoane care se îndreaptă cel mai puțin înspre sine”

 

Timp de 10 zile consecutive, autorii studiului i-au intervievat de trei ori pe zi pe cei din eșantion (angajați full-time), cărora le-au pus aceleași întrebări – încercând să înțeleagă evoluția în timp a emoțiilor și atitudinilor oamenilor într-un context de maximă incertitudine; și să vadă prin ce mijloace reușesc aceștia să redobândească controlul asupra propriilor vieți (i-au întrebat, printre altele, cum se simt “acum”; și au urmărit cu precădere două coordonate: “powerlessness” și “inauthenticity”, cu sensul de a fi tu însuți/însăți, de a te simți bine în pielea ta). 

 

Concluzia? Cei intervievați și-au revenit “surprinzător de repede”, deși nivelul stresului a rămas ridicat (sau chiar a crescut) – recâștigându-și parte din autonomie “într-un interval relativ scurt de timp”. Cum? Articolul HBR listează câteva bune practici, grupate pe trei categorii:

Pentru angajați:

  1. regândiți-vă și adaptați-vă mediul de lucru (pentru că a lucra de-acasă nu înseamnă automat a te simți autonom);
  2. notați prețuiți și avantajele, nu numai dezavantajele (viața fără stat în trafic = timp economisit);
  3. nu uitați să aveți grijă de voi (experimentați lucruri & activități noi pentru reechilibrare personală). 

Pentru manageri:

  1. înlocuiți micromanagementul cu verificări periodice (ceea ce înseamnă altceva decât “supraveghere”);
  2. aveți grijă de așa-numiții “angajați nevrotici” (care ni se par “nevrotici” în condiții stabile, dar care – într-un context bulversant – se dovedesc a fi vigilenți, de încredere și eficienți).

Pentru organizații:

  1. o criză cum e asta pune lupa pe cultura organizațională (diferența dintre angajații motivați și cei nemotivați se vede mult mai clar);
  2. o astfel de criză este, de asemenea, un prilej bun de trecere de la “a face față, într-o schemă care pare «un dat»” la “a regândi complet totul” (ex: cât sens mai are, oare, venitul la serviciu “de la 9 la 5”? și ce beneficii ar putea aduce o reorganizare?).
 

Pandemia a accelerat tendințele care sunt deja în mișcare și a evidențiat unele din ineficiențele muncii tradiționale de birou. De exemplu, rațiunea necesității unei activități de birou monitorizate îndeaproape între orele 8 și 5 pierde rapid legitimitatea, pe măsură ce se acumulează dovezi care arată că aranjamentele de lucru mai flexibile și autonome sunt asociate cu o inițiativă mai mare a angajaților și sprijin pentru schimbarea organizațională, creativitatea locului de muncă și performanța .

Citește întreg studiul AICI

Vezi mai multe articole din categoria: Trenduri & Oportunitati