Am mai auzit de proiecte mari care să se învârteasca după soare. De ce de data asta ar fi altfel, adică chiar să se înâmple ceva? Poate pentru că am auzit cuvântul... ecosistem? Cred că e prima dată când se vorbește despre colaborare pentru „salvarea ecosistemului“. Sau se vorbește, realist, că „infrastructura nu are nicio valoare de una singură, e plina țară de infrastructuri“. Discutând cu Ioan Drăgan, directorul clusterului industriei IT din Cluj, cu planșele în față, poți să te gandești că, într-adevar, la marginea Clujului va prinde viața un oraș al inovației, un oraș al economiei de mâine, așa cum gândesc mai toate metropolele serioase din lumea asta. Cluj Innovation City este o investiție cu cifre spectaculoase, dar are șanse să fie un tablou realist, atât timp cât se bazează pe o structură credibilă și funcțională, în care toți actorii să vrea să se implice.
ANALIZE REALISTE, SOLUȚII REALISTE
Reprezentantul industriei de IT face o prezentare realistă a zilei de astăzi. Clujul este acum cel mai mare exportator de servicii de IT din țară, în principal din outsourcing (prestări servicii externalizate, care folosesc intensiv forța de muncă, fără să implice dezvoltare unui produs propriu). Astăzi se mai câștigă din outsourcing. „Profiturile medii depășesc 10%, se poate ajunge și la 20%. Dar tot astăzi costurile cresc cu 6-8% anual (în principal cu salariile), iar rata cu care creștem pe piețele externe (cu care reușim să ne vindem numele în afară) e de doar 3%. Deci, e o chestiune de timp, ca, în trei, cinci, șapte ani, businessul să devină riscant, pentru că nu mai e profitabil“.
Așadar, în vreme ce zecile de firme de IT specializate în outsourcing se luptă individual pentru resursa de muncă tot mai greu de găsit (de aici și presiunea pentru creșterea salariilor specialiștilor buni), universitățile cu tradiție se luptă individual pe diverse proiecte de cercetare, dar, nefiind forțate să-și ducă pe piață proiectul respectiv, nici nu au nevoie de o mentalitate de antreprenoariat. Cheia zilei de mâine stă tocmai în trecerea de la acest individual la un adevarat „ecosistem de parteneri“, cum numește Ioan Drăgan esența proiectului Innovation City.
Iniţial, proiectul îşi propunea să găsească o soluție de salvare pentru cei din domeniul IT - cum să facă să treacă de la serviciile date de alții la produse proprii pentru alții și astfel să aducă acel conținut, acea valoare adaugată care să nu mai fie vulnerabilă la costul forței de muncă. Dar ce-ar fi să se ajungă în faza de a găsi o soluție ce ar putea salva întreg ecosistemul? Mai direct spus, cei din IT și-au dat seama că nu au istoria/ expertiza „de a pune sateliți pe Luna“, dar au capacitatea de a crește furnizând suportul pentru domeniile-nișa în care mediul academic are rezultate confirmate/potențial real. Este acea „specializare inteligentă“, cum spune Ioan Drăgan, în domeniile-vedetă ale momentului, care, în Uniunea Europeană, sunt la mare preț și beneficiază de fonduri substanțiale, precum științele vieții, cele responsabile de producția de biomasă în agricultură sau de producția de noi medicamente.
DUȘUL FINLANDEZ
Poate că și plecarea Nokia în 2011 a fost un duș rece care i-a ajutat pe clujeni să fie mai realiști și să-și dea seama că trebuie o nouă abordare. Nu e suficient să ai parcurile industriale pline cu fabrici în care doar se asamblează - în special componente auto -, bazate în special pe „avantajul unei forțe de muncă calificate și ieftine“. Componentiști auto calificați la locul de muncă și cu salarii mici se gasesc peste tot acum în România - vezi cazul noii vedete transilvane, Sibiul. Culmea este că și proiecte ambițoase de astfel de orașe ale inovației se mai găsesc - vezi Târgu-Mureș, unde totuși primăria nu a reușit să-și impună proiectul „Digital Mureș, cercetare-dezvoltare în domeniul medical și informatică“.
Clujul are prestigiul și anvergura - academică, culturală, politico-administrativă - de a ne arata ca, într-adevăr, poate mai mult. Chiar dacă lung îi drumul Clujului, dar mai lung e-al dorului... de schimbare.
Articol scris de Anca Doicin, redactor Şef Business Days Magazine
Face parte din generaţia de jurnalişti care îşi găsea subiectele pe teren. De altfel, nici acum, Anca spune că nu reuşeşte să scrie un articol din birou, cu o singură sursă. Are peste 18 ani de experienţă de presă, preponderent în media de business, dar şi legal. A făcut şi presă de cotidian – Bursă, şi săptămânal – Capital, de revista – Money Express, dar şi on-line – Avocatură.com. În perioada în care Anca a coordonat această publicaţie, a dezvoltat şi coordonat o echipa de 13 jurnalişti din ţară, Avocatură.com fiind singură ce reuşea să treacă de graniţele Capitalei. A fost implicată în proiecte, ce, la timpul lor, erau considerate inovative, cum au fost Capital Top 300 sau Capital Top 100 companii. La finele anului trecut, a fost coordonatorul echipei ce a realizat şi publicat primul număr în limba română al revistei Intelligent Life – o franciză aparţinând grupului The Economist. Nu crede în puterea inspiraţională a motto-urilor, ci în puterea comunicării.
Descarcă Revista Business Days 2 ( http://bit.ly/BDMnr2 ) pentru a citi și restul articolelor.