Mai multe studii realizate în ultimii ani au arătat că multe dintre companiile românești iau în calcul să importe străini pentru a rezolva problema deficitului de personal. Un studio Smartree punctează că principalele dezavantaje în cazul acestei soluții de personal sunt costurile ridicate asociate procedurii de angajare internațională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor, diferențele culturale și de limbă vorbită, integrarea angajaților străini într-o nouă cultură, precum și ciclul lung de angajare, începând cu realizarea documentației și demararea procedurilor pentru a obține avizele necesare din partea instituțiilor statului.
Potrivit PortalHR.ro, motivele pentru care angajatorii români au apelat la această strategie sunt diverse și includ migrația anumitor categorii sociale către țări mai dezvoltate din vest, scăderea natalității, cerințele în schimbare pentru diferite locuri de muncă, schimbări dictate de noile tehnologii și incapacitatea sistemului de învățământ de a se plia la nevoile angajatorilor de astăzi. Industriile în care companiile au recurs la angajarea de lucrători străini sunt: HoReCa, producție, industria ușoară, agricultură, construcții, servicii, iar cei mai mulți angajați străini provin din Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia, Thailanda, țări în care nivelul de trai este sub cel al României.
Firmele românești se confruntă cu o criza a forței calificate de muncă, domeniile constructiilor și turismului fiind cele mai afectate. "Domeniul construcțiilor traversează o perioada de criză, deficitul de muncitori estimat este de 50.000-100.000. Sindicatele, patronatele și reprezentanții Guvernului poartă discuții pentru găsirea de forță de muncă pe alte meleaguri. Țările vizate sunt Turcia, Republica Moldova, Ucraina, China, Pakistan", declara pentru Mediafax Dan Cristescu, președintele Federației Generale Sindicale "Familia".
Unii antreprenori și-au adus deja muncitori străini, calificați în domeniile în care lucrează: de exemplu, firmele care lucrează la autostrada ”Transilvania” au angajat muncitori turci, în județul Timiș lucrează sârbi, italieni și arabi în construcții și în industria alimentară, în timp ce în Arad mai multe companii au angajat portughezi, germani, bosniaci, brazilieni, italieni, maghiari, turci, sârbi și tunisieni.
Alți antreprenori, precum cei din turism, atrag atenția că este neapărat necesar ca legislația să fie modificată, pentru că în acest moment salariul minim pentru un strain care vine la muncă în România este mai mare decât a unui cetățean român.
În luna mai a acestui an, ministrul Economiei, Eugen Teodorovici declara că se impune modificarea legislației românești pentru a le permite străinilor să lucreze în țara noastră, după ce estimările realizate în piața muncii au arătat nevoia a aproximativ 200.000 de muncitori străini. Și premierul Viorica Dăncilă a punctat același lucru, menționând că multe companii solicită scăderea salariului minim care poate fi acordat străinilor care vin să muncească în România. În luna iulie a acestui an, Guvernul Dăncilă a dublat contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2018, de la 4.000 la 8.000 și a crescut numărul de lucrători detașați în țara noastră, de la 1200 la 5200. Angajatorii vor însă mai mulţi, pe bani mai puţini, respectiv cer ca legea să fie modificată astfel încât să le ofere muncitorilor din ţări din afara UE cel puţin salariul mediu pe economie, de 2700 de lei net, iar patronatele cer ca suma să scadă la salariul minim de 1160 de lei net, ca în cazul angajaţilor români.