...Au înfiinţat Casa de Vinuri Cotnari ca o reacţie la cererea pieţei. Căci Cotnariul vechi, deşi cu o cotă mare de piaţă, nu producea decât vinuri dulci şi nu prea mai era loc de creştere. George Maluţan (30 de ani), pe atunci un oenolog proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii, a fost artizanul schimbării. „Mă săturasem să-mi tot ascult prietenii spunând că, da, OK, Cotnari are tradiţie, e imbatabil în vinuri dulci, însă nu va face niciodată vinuri moderne, vinuri care să ţină pasul cu tendinţele”, declara Maluţan într-o publicaţie de specialitate la momentul lansării Casei.
Prin urmare, Maluţan i-a propus şefului cel mare de la Cotnari, Constantin Deleanu, să înceapă să facă vinuri seci. Dar Deleanu nu auzise pentru prima dată această propunere. Era o idee mai veche a celor doi fii ai săi – Remus şi, implicaţi şi ei în Cotnari, care puneau problema „vinurilor moderne”. „Se petrecuseră foarte multe lucruri pe piaţa vinului, piaţa evoluase: crescuse consumul de vin roşu, rose şi, mai ales, lumea cerea din ce în ce mai mult vinuri albe seci şi demiseci de calitate, urmare a apariţiei vinurilor din «Lumea Nouă», Chile, Australia”, explică Răzvan Serghiuţă, directorul comercial şi acţionar şi el la Casa de Vinuri. Cotnariul trebuia să facă ceva. Potenţialul foarte mare al sectorului HoReCa a fost un alt argument care l-a determinat pe Constantin Deleanu să ia în considerare ideea unei noi case de vinuri şi să le dea tinerilor mână liberă. Şi aşa au început investiţiile – şapte milioane de euro, pentru popularea a 350 de hectare de vie nouă. Soiurile plantate au fost tot cele româneşti, la fel ca şi cele de la Cotnariul mare, doar că au vinificat totul în sec și demisec.
„Casa de Vinuri Cotnari este un proiect început în anul 2007, prin înfiinţarea de noi plantaţii, cu soiuri noi precum Busuioacă de Bohotin şi Fetească Neagră”, recită fără să clipească Serghiuţă. „Istoric vorbind, podgoria era cunoscută ca având aceleaşi soiuri de struguri cultivate, atât înainte, cât şi după atacul filoxerei, respectiv Grasă de Cotnari, Tămâioasă Românească, Fetească Albă, Frâncuşă. Prin înfiinţarea noilor plantaţii s-a păstrat mai departe tradiţia, un fapt ce trebuie menţionat şi apreciat. În podgoria Cotnari există doar varietăţi româneşti de viţă-de-vie, iar în România puţini producători de vinuri s-ar putea mândri cu acest lucru”, mai spune el. În 2008, Maluţan este confirmat drept cel mai bun oenolog, iar în 2012 via intră pe rod. Imediat apar premiile, care validează pariul tinerei generaţii – fac un vin sec şi bun. Ce urmează? Extinderea gamei, producţia de vinuri spumante şi de băuturi distilate şi o cotă de piaţă cât mai mare pe sectorul HoReCa şi export. „Suntem în al treilea an de listări şi semnări contracte cu HoReCa. Practic, încă ne construim echipa pe vânzări, care este coordonată de Victor Deleanu. Cucerim piaţa locaţie cu locaţie”, mai afirmă Serghiuţă. La acest moment, „ocupă” 8-9% din piaţa HoReCa.
De asemenea, în planurile lor intră renovarea castelului Vlădoianu de pe domeniul de la Cârjoaia şi retehnologizarea cramei Axinte, cumpărată anul trecut de la foştii concurenţi, Vinia, acum în faliment.
PICĂTURI. La acest moment, la Cârjoaia, unde se află domiciului Casei de Vinuri Cotnari, se exploatează peste 350 de hectare de vie.
SOIURI. Casa de Vinuri Cotnari are plantaţii de Fetească Neagră (100 ha), Busuioacă de Bohotin (75 ha), Tămâioasă Românească (75 ha), Grasă de Cotnari (50 ha), Fetească Albă (50 ha). Pentru toate vinurile premium deja lansate pe piaţă, accentul s-a pus de la bun început pe calitate, fiind dedicate exclusiv pentru segmentul HoReCa.
EXCEPŢII. Pentru că ţin la calitate, cei de la Casa de Vinuri Cotnari trebuie să facă „sacrificii”. De pildă, plantaţia de vie are o densitate de 3.646 de plante la hectar (faţă de o medie curentă de 4.500-5.000), motiv pentru care se obţin mai puţini struguri, dar de o mai bună calitate, cu un conţinut mai mare de zahăr şi arome mai intense. De asemenea, dacă e cazul, se dă jos „producţia de pe butuc”, cum spune Serghiuţă. Adică sunt tăiaţi strugurii, ca să nu „obosească” planta şi strugurii să fie buni calitativ.
GAME. Casa de Vinuri a intrat pe piaţă cu două game - Domenii şi Colocviu.
Articol scris de Anca Doicin, redactor Sef Business Days Magazine
Face parte din generaţia de jurnalişti care îşi găsea subiectele pe teren. De altfel, nici acum, Anca spune că nu reuşeşte să scrie un articol din birou, cu o singură sursă. Are peste 18 ani de experienţă de presă, preponderent în media de business, dar şi legal. A făcut şi presă de cotidian – Bursă, şi săptămânal – Capital, de revista – Money Express, dar şi on-line – Avocatură.com. În perioada în care Anca a coordonat această publicaţie, a dezvoltat şi coordonat o echipa de 13 jurnalişti din ţară, Avocatură.com fiind singură ce reuşea să treacă de graniţele Capitalei. A fost implicată în proiecte, ce, la timpul lor, erau considerate inovative, cum au fost Capital Top 300 sau Capital Top 100 companii. La finele anului trecut, a fost coordonatorul echipei ce a realizat şi publicat primul număr în limba română al revistei Intelligent Life – o franciză aparţinând grupului The Economist. Nu crede în puterea inspiraţională a motto-urilor, ci în puterea comunicării.