Ultima zi a stării de urgență. Ce înseamnă starea de alertă?

Ultima zi a stării de urgență. Ce înseamnă starea de alertă?

Astăzi este ultima zi a stării de urgență. Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri seară, în calitate de for decizional, legea privind starea de alertă. Proiectul depus de Guvern a suferit mai multe modificări, însă a fost votat de majoritatea parlamentarilor. 

 

 
 
 

Potrivit legii, starea de alertă ”reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporţionale cu nivelul de gravitate manifestat sau prognozat al acesteia şi necesare pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor iminente la adresa vieţii, sănătăţii persoanelor, mediului înconjurător, valorilor materiale şi culturale importante ori a proprietăţii”.

Potrivit News.ro, starea de alertă nu poate dura mai mult de 60 de zile şi se poate stabili atât la nivel naţional, regional sau local. Dacă starea de alertă vizează mai cel puţin jumătate dintre unităţile administrativ-teritoriale, trebuie încuviinţată de Parlament, în cel mult cinci zile.

 

Stare de alertă în Români

Vezi documentul oficial AICI

Se pot deschide terasele și centrele comerciale mici de sub 15.000 metri pătrați. 

Starea de alertă poate să dureze maximum 60 de zile. Conform legii, „starea de alertă se instituie de Guvern prin hotărâre, la propunerea ministrului afacerilor interne și nu poate depăși 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită, pentru motive temeinice, pentru cel mult 30 de zile, prin hotărâre a Guvernului la propunerea ministrului afacerilor interne.”

Se interzic slujbele din interiorul bisericii, fiind permise doar slujbele în aer liber. Sunt permise prin lege  „Restrângerea sau interzicerea organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.”

Se pot deschide magazine din mall-uri care au acces direct din exterior.

Se pot deschide magazinele agroalimentare, farmacii, cabinetele stomatologice, curățătorii de haine și centrele de îngrijire personală, magazinele de optică medicală.

Purtarea măștilor de protecție de către client și respectarea normelor de distanțare la case de marcat este obligatorie.

Așadar, restaurantele şi mall-urile vor rămâne închise, slujbele religioase se vor desfăşura în aer liber, iar cetățenii nu vor putea fi încă sancţionaţi pentru faptul că nu poartă masca de protecţie sau nu respectă distanţarea socială până la intrarea în viguare a legii care să le reglementeze.

 

Principalele modificări din lege

Documentul oficial al stării de alertă, adoptat miercuri seară de Senat, prevede că angajatorii trebuie să asigure între salariaţi existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă. 

Pe durata stării de alertă, prin derogare de la prevederile art.118 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, angajatorii din sistemul privat, autorităţile şi instituţiile publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi regiile autonome, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, pot stabili programe individualizate de muncă, fără acordul salariatului, astfel încât între salariaţi să se asigure existenţa unui interval de o oră la începerea şi la terminarea programului de muncă, într-o perioadă de 3 ore. 

În legea care reglementează starea de alertă, au fost introduse toate măsurile prin care autoritățile pot institui carantina, izolarea sau măsuri de restricționare a circulației. Sunt prevăzute și amenzi cuprinse între 500 și 2.500 de lei pentru nerespectarea măsurilor. De asemenea, autoritățile pot, în baza legii, restricționa organizărea și desfășurărarea unor mitinguri, demonstrații, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.

Se poate restrânge sau interzice circulația persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite. Pot fi făcute achiziții prin negociere directă, fără publicarea în prealabil a anunțului.

Starea de alertă se declară prin Hotărâre a guvernului, aprobată în termen de 5 zile de Parlament, dacă se aplică la peste jumătate din teritoriul național. Parlamentul lasă posibilitatea ca după starea de alertă, dacă situația o impune, să se revină la starea de urgență. „Măsurile aplicate pe durata stării de alertă se reevaluează în cazul instituirii stării de urgență potrivit art. 93 din Constituția României, republicată, în baza analizei factorilor de risc”, se precizează în lege.

Ministerul Educaţiei și Cercetării, prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București are obligaţia de a asigura elevilor şi personalului didactic şi nedidactic implicat, pe toată durata activităţilor didactice desfășurate în clasă, numărul necesar de măşti de protecţie ce vor fi purtate obligatoriu în spaţiile închise din incinta unităţilor de învăţământ.

 

Tipuri de interdicție a circulației

  • restrângerea sau interzicerea circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în intervalele orare stabilite
  • interzicerea ieșirii din zonele stabilite și, după caz, în intervalele orare stabilite sau instituirea carantinei asupra unor clădiri, localități sau zone geografice
  • restrângerea sau interzicerea efectuării de către operatori a transporturilor rutiere, feroviare, maritime, fluviale, aeriene sau cu metroul pe rutele și, după caz, în intervalele orare stabilite
  • închiderea temporară a unor puncte de trecere a frontierei de stat
  • limitarea sau suspendarea pe durată determinată a activității unor instituții sau operatori economici
  • participarea cetățenilor și a operatorilor economici la unele activități în folosul comunităților locale
 

Angajații pot fi detașati/Se pot întrerupe concedii de odihnă

  • Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei de COVID-19, pot dispune detaşarea cu acordul prealabil al angajatului şi al angajatorului care detaşează, cu condiţia ca angajatorul la care se face detașarea să fie din acelaşi domeniu de activitate
  • Pe durata stării de alertă, angajatorul poate dispune, cu consimțământul angajatului, desfăşurarea activităţii în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, modificarea locului de muncă ori a atribuțiilor acestuia
  • Pe durata stării de alertă, în funcţie de specificul activităţii şi de nevoi, conducătorii instituţiilor publice implicate în combaterea pandemiei, de COVID-19, precum și a efectelor acesteia, pot dispune unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără plată, de studii şi pentru formare profesională ale personalului angajat şi reluarea activităţii pentru personalul propriu.
  • Conducătorii centrelor rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă a persoanelor vârstnice, centrelor rezidenţiale pentru copii şi adulţi, cu şi fără dizabilităţi, precum şi pentru alte categorii vulnerabile, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, precum și a regulamentelorcadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015, cu modificările și completările ulterioare, au obligaţia de a asigura măsurile de continuitate a activităţii pe durata stării de alertă având dreptul să stabilească programul de lucru al angajaţilor, în condiţiile legii

Valabilitatea contractelor colective de muncă şi a acordurilor colective de muncă se prelungeşte pe durata stării de alertă, precum şi pentru o perioadă de 90 de zile de la încetarea acesteia. În cazul contractelor şi acordurilor colective de muncă părţile au obligaţia iniţierii negocierii colective în termen de 45 de zile de la încetarea stării de alertă, în condiţiile legii.

Angajații aflați în șomaj tehnic vor primi în continuare 75% din salariu, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2020.

Pe durata stării de alertă, prevederile Legii nr.19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ, se aplică până la finalizarea cursurilor anului școlar

Vezi mai multe articole din categoria: Celula de criza BD