Cum facem inteligente orașele din România?

Cum facem inteligente orașele din România?

Într-o perioadă în care tehnologia ne schimbă viețile și modul în care ne arată viețile, casele și ce se află în jurul nostru, conceptul de SMART City este pe buzele tuturor. Cum se modifică orașele odată cu SMART City și tehnologiile, unde se află România în implementarea acestui concept? L-am întrebat pe Erik Barna, CEO-ul companiei Life is Hard din Cluj, prima companie de software listată la bursă și foarte prezentă în transformarea Clujului în SMART City, care este prezentul în acest domeniu în România și ce ne rezervă viitorul.

SMART City. O provocare căreia orașele din România încep să îi răspundă, mai timid sau mai curajos. Ce presupune dezvoltarea unui “oraș inteligent”?

Erik Barna: Tema este un buzz word foarte trendy acum în România și în lume și reprezintă o provocare pentru toți cei implicați într-un proces de transformare a unui oraș într-unul "inteligent". Conceptul are la bază nevoia stringentă de a regândi modelele dezvoltării socio-economice pentru a le armoniza cu noile nevoi sociale - în special la nivel de mobilitate, viabilitate teritorială și incluziune socială. În funcție de modelele Smart City abordate și anvergura implementării, conceptual are efecte în primul rând asupra cetățenilor, pe diverse componente ale vieții urbane: aceștia pot comunica mai ușor cu administrația locală, se pot implica activ în viața comunității, beneficiază de mobilitate, de acces mai rapid și mai simplu la servicii – ceea ce contribuie semnificativ la creșterea calității vieții. Practic "smart city" este soluția care maximizează sinergia dintre oraș și cetățeni.

SMART City, un task dificil

Cât este de dificil să faci un oraș smart?

Erik Barna: Startul este o chestiune care ține în primul rând de determinare și de viziunea strategică pe care o ai sau nu asupra dezvoltării orașului. Nu este necesar să ai la dispoziție bugete uriașe pentru a începe procesul și există, oricum, alternative de finanțare. Transformarea se poate realiza în etape - și este de bun augur să fie așa, fiindcă integrarea de tehnologii noi, digitale, presupune și o perioadă de adaptare a comunității la acestea. Important este ca transformarea să aibă la bază o strategie pe o perioadă mai lungă de timp, cu detalierea investițiilor necesare și a impactului asupra comunității.

Dificultățile apar, în principal, la nivel de strategie și viziune pe termen lung: administrațiile locale rezonează relativ încet la temă, considerând că nu au resursele financiare necesare pentru a intra într-un astfel de proiect – însă există alternative atât la nivel de fonduri europene, cât și soluții care pot fi sustinuțe cu ajutorul ONG-urilor sau mediului de business. România are nevoie de specialiști în administrația publică care să înțeleagă în profunzime acest concept, pentru a putea asigura sustenabilitatea orașelor inteligente.

Companiile, implicate în dezvoltarea SMART City

Life is Hard este unul dintre promotorii acestui concept în Romania. Când ați început să dezvoltați aceste competente și cum sunteți implicați concret în dezvoltarea orașelor inteligente?

Erik Barna: Suntem o companie relativ mică în comparație cu alți jucători de pe piață, însă avem două avantaje competitive importante: capacitatea de inovare, respectiv viteza cu care putem îngloba noile tehnologii în portofoliul nostru – așa ne-am dezvoltat competențele pe soluții pentru smart city. În 2016 am facut primele studii și am creat o echipă dedicată în cadrul departamentului nostru de cercetare-dezvoltare. Echipa a inceput construcția de prototipuri, apoi a dezvoltat aplicațiile, astfel încât în 2017 aveam primul produs din suita CityApps – care cuprinde exclusiv aplicații pentru orașe inteligente. Astăzi, pilotăm 5 aplicații în cadrul programului Alba-Iulia Smart City și avem aplicații implementate la Cluj-Napoca și alte câteva orașe din țară. De asemenea, suntem implicați activ alături de clusterul Cluj-IT, Deloitte, Aries Transilvania în definirea strategiei de Smart City al orasului Cluj-Napoca.

Recent, avem rol de consultant pe partea de Tehnologii Software în proiectul "RO SMART în Țara lui Andrei" inițiat de OMV Petrom - o competiție națională de proiecte SMART, prin care se susțin inițiativele care folosesc inteligent tehnologia, pentru a construi comunități sustenabile în România. OMV Petrom alocă granturi totale de 400.000 de euro și mentorat din partea angajaților, precum și consultanță tehnică pentru implementarea proiectelor software din partea noastră, compania Life is Hard. Se caută soluții smart în domeniile: educație, infrastructură, sănătate, siguranță, transport, agricultură, energie și mediu. Proiectele trebuie să fie dezvoltate pentru binele comunității și să aibă impact în rândul cât mai multor cetățeni. De aceea, încurajez toți oamenii care au o idee SMART să aplice în cadrul competiției până pe 23 octombrie. Mai multe detalii vor găsi pe site-ul Taraluiandrei.ro.

Cum se resimte, concret, într-un oraș, faptul că este inteligent sau nu?

Erik Barna: A fi o comunitate "smart" nu are legatură neapărat cu tehnologia. Tehnologia va accelera transformarea și trecerea comunităților către orașe inteligente, dar un oraș devine smart în momentul în care membrii comunității acordă atenție mediului înconjurător, respectă legea, utilizează în mod chibzuit resursele disponibile și sunt preocupați de reciclarea deșeurilor, de utilizarea unor resurse de energie ecologice, regenerabile, sunt implicați și activi. În România începe să se resimtă nevoia comunităților de a se transforma în orașe inteligente, iar Alba-iulia, Cluj-Napoca, Oradea fac pași în această direcție. Cum se resimte conceptul "smart" în aceste orașe? În primul rând se vede că locuitorii, împreună cu administrația locală, sunt mult mai preocupați de oraș, încep să se comporte ca și cum ar fi "casa" lor, le pasă. Orașul este mult mai curat, oamenii încep să selecteze ecologic, au o mai mare preocupare cu privire la natură și mediul înconjurător, serviciile de transport sunt mult mai bune, infrastructura se dezvoltă, accesul la serviciile oferite de administrația locală se face mai ușor. În general, vorbim și despre o digitalizare a accesului la aceste servicii, alături de o regândire și optimizare a modului în care sunt oferite.

Care sunt, din experiență, principalele motoare dar și posibilele bariere în dezvoltarea inteligentă a unui oraș?

Erik Barna: Sunt 6 piloni pe care se bazează construcția: un sistem de guvernare inteligent; mobilitate urbană inteligentă; sistem de sănătate inteligent; infrastructură inteligentă; educație inteligentă; siguranță publică inteligentă – și există mai mulți factori care pot influența reușita unui astfel de demers.

Rolul principal în transformarea unui oraș într-unul inteligent îl are, în mod clar, administrația locală, iar mai importante decât finanțarea – unde există alternative precum fonduri europene, programe și granturi oferite de firme private și ONG-uri – este ca tema să devină un obiectiv, fundamentat printr-o viziune pe termen lung.

SMART City înseamnă în primul rând colaborare

În ce măsură SMART City este un concept în care pot să se implice companiile private, organizațiile publice, cetățenii sau ong-urile?

Erik Barna: Atunci când vorbim despre succesul unei initiațive smart city, o sinergie între companii private, administrație publică, cetățeni și ONG -uri reprezintă unul dintre factorii importanți.  Administrația locală trebuie să fie atentă la nevoile cetățenilor și ale mediului de business și să mențină o comunicare deschisă. Este surprinzător să descoperi cât de multe lucruri poți rezolva ca administrație, apelând la comunitate: de cele mai multe ori, cetățenii sunt dispuși să participe prin muncă sau idei la rezolvarea unor probleme, iar companiile să sponsorizeze sau să doneze pentru comunitate. Luați ca exemplu Clujul, unde o mare parte din aplicațiile de smart city ale orașului au fost dezvoltate pro-bono, de companiile locale de IT. 

LIFE IS HARD. Este SMART CITY o formulă pentru a face mai ușoară viața într-un oraș?

Erik Barna: Cu certitudine "smart-city" poate face viața mai ușoară dacă se implementează într-o manieră "smart" - adică gandită, strategică și ancorată în realitățile fiecărei comunități, nu haotic. Orașele viitorului vor fi smart, dacă vrem să putem vorbi despre sustenabilitate pe termen lung în România.

Vorbim despre SMART City și la conferința dedicată acestei teme la Timișoara Business Days (24-25 octombrie 2018) și București Business Days (12 - 13 decembrie 2018). Înscrie-te și tu!

Vezi mai multe articole din categoria: Tehnologie & Inovatie