România se elimină singură de pe harta investițiilor din cauza lipsei infrastructurii

România se elimină singură de pe harta investițiilor din cauza lipsei infrastructurii

Companiile din România pierd business pe termen mediu și lung, din cauza infrastructurii dezarticulate. Românii pierd foarte mult timp în trafic iar țările vecine semnalează organismelor europene faptul că țara noastră nu oferă posibilitatea de a deveni legătură cu tronsoanele importante economic, mai ales din zona asiatică. Țara în ansamblu pierde noi investiții iar bugetul de stat pierde de două ori – taxele în plus de la companiile care și-ar putea dezvolta businessul și taxele de la investițiile moarte încă din fașă – aceasta este principala concluzie a reprezentanților mediului de afaceri românesc, care propune câteva soluții pentru remedierea acestor probleme.

Romanian Business Leaders a subliniat în cadrul RBL Facts că ”la felul în care arată azi harta autostrăzilor în regiunea noastră și în Europa, ne scoatem singuri din ecuația europeano-asiatică, tot amânând investițiile-cheie” și a propus autorităților măsuri pentru dezvoltarea infastructurii rutiere și feroviare și pentru fluidizarea traficul.

În ceea ce privește infrastructura rutieră, RBL recomandă Ministerului Transporturilor să solicite consultanță și asistență tehnică din partea Băncii Europene pentru Investiții pentru definirea unei strategii coerente privind proiectele majore din infrastructura rutieră de transport și să aplice  aplicarea unor principii sănătoase de lucru pentru a obține o absorbție consistentă a fondurilor europene și pentru a realiza proiecte de success și să transparentizeze grabnic programul de implementare a proiectelor pentru a oferi o viziune și o direcție companiilor din piață astfel încât să își gestioneze activitatea și resursele în mod corespunzător, până la momentul începerii lucrărilor.

De asemenea, mediul de afaceri a recomandat Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere să apeleze la consultanţi externi care să preia administrarea programelor, să introducă în evaluarea ofertelor un punctaj suplimentar pentru experiența similară la nivel local a ofertanților, să trateze cu responsabilitate faza de proiectare, să scoată la licitație studiile de fezabilitate împreună cu proiectul tehnic ca să economisească timp pentru proiectare prin eliminarea anumitor faze de licitație.

Oamenii de business au avut propuneri și în ce privește infrastructura feroviară. Ei au propus următoarele măsuri:

Recepția în cursul anului 2018 a cel puțin 140 de kilometri din rețeaua europeană de marfă și călători (TEN-T), electrificarea urgentă a celor 58 de kilometri de cale ferată dintre Giurgiu (de la frontiera cu Bulgaria) și Rădulești (Videle), ca rută alternativă la tronsonul București-Giurgiu (prima secțiune de cale ferată de pe teritoriul Țării Românești), care este închisă de peste 12 ani, realizarea urgentă a unui studiu de fezabilitate pentru liniile de mare viteză din România și realizarea unui coridor rutier și feroviar care să lege cele trei mări europene: Marea Baltică de Marea Adriatică și de Marea Egee.

Află mai multe despre concluziile întâlnirii Romanian Business Leaders aici.

Vezi mai multe articole din categoria: Companii