Job description pentru un job perfect

Job description pentru un job perfect

Munca e în AND-ul structurii sociale umane de ceva vreme. Practic, dintotdeauna.

De ce muncim? În esență, ca să supraviețuim. (În fine, cei mai mulți dintre noi, oamenii, o fac pentru a supraviețui)

La începuturile ei, munca însemna vânătoare, pescuit, agricultură și, ceva mai târziu, comerț. În Egiptul antic, oamenii munceau pentru faraonii-zei și erau plătiți cu promisiunea vieții veșnice, ceva de mâncare și bere. Se spune că erau împăcați cu asta, dacă nu cumva chiar fericiți.

În schimb, în Grecia antică, lucrurile stăteau altfel: munca fizică era pentru sclavi și pentru străinii de “cetate”, fiind considerată lipsită de valoare, iar cetățenii se ocupau de politică, economie și arte.

Una peste alta și secole peste secole, motivele pentru care muncim au rămas cam aceleași: pentru bani, ca să ne putem acoperi nevoile primare, să ne susținem familia și să ne asigurăm viitorul, pentru afirmare, dezvoltare și autovalidare, sau ca să sprijinim comunitatea din care facem parte.

Diferența este că acum vrem ca munca noastră să însemne ceva mai mult. Să ne placă și să ne ofere un anume tip de sens. Oare se poate?

Geniul, despre talent și muncă

Figuri marcante din toate domeniile de activitate au demonstrat că un program flexibil și un mediu de lucru destins, care să asigure libertatea de mișcare și expresie, stimulează creativitatea și, de ce nu, genialitatea. Iată câteva exemple:

Freud spunea: „Nu consider că viața fără muncă este cu adevărat confortabilă”. El începea consultațiile dimineața, lua pauză de prânz - în care își petrecea timpul fie cu familia, fie cu invitați, apoi se odihnea, revenea la cabinet, iar seara se plimba, citea sau socializa.

Jean Paul Satre avea și el teorie cu privire la muncă: „Poți fi foarte productiv fără să fii nevoit să muncești prea mult. Trei ore dimineața și 3 ore seara. Asta-i singura mea regulă”. Reteța sa, cu cele 6 ore zilnice de muncă, combinate cu o viață socială intensă, mese copioase și petreceri, se pare că a funcționat, dacă ne raportăm la valoarea creației sale.

Și Einstein avea o filosofie a muncii. În perioada în care a fost profesor la Universitatea Princetown avea același program de lucru de 6 ore pe zi, care includeau 3 ore de muncă în prima parte a zilei şi 3 în cea de-a doua, restul timpului fiind împărțit între mese, odihnă, vizite și plimbări.

 

Este distracția compatibilă cu munca?

Cu siguranță, da! Umorul destinde atmosfera, relaxează oamenii și însuflețește comunitatea. De ce nu l-am folosi și la birou? Se poate! Cum?

1. Organizează mese tematice, măcar o dată pe lună. Poți apela la ajutorul unui chef sau te poți baza chiar pe talentul culinar al angajaților tăi. Poți combina mâncăruri cu muzici și povești din culturi diferite. De regulă. oamenii le gustă din plin!

 

2. Stabilește seri de relaxare în echipă și vei putea observa cu ochiul liber cum se consolidează echipa. Puteți alege bowling, escape rooms sau pur și simplu o ieșire la bere. Socializarea este importantă și în afara biroului, iar întâmplările, chiar și cele legate de serviciu, povestite într-un alt mediu, se transformă. În ceva bun!

 

3. Înființează o echipă sportivă! Activitatea fizică eliberează endorfine, supranumite și hormonii fericirii, crește energia, capacitatea de concentrare și combate depresia. Pe de altă parte, sportul este întotdeauna un bun liant, căci adună oamenii laolaltă. Astfel, fie că vor fi jucători sau suporteri, angajații tăi vor fi în primul rând o echipă.

 

4. Împărtășiți emoții, gânduri, dorințe sau experiențe. Puteți face asta pur și simplu, sau puteți organiza un joc. Spre exemplu, scrieți pe câteva postit-uri niște cuvinte cheie: „prima zi de muncă”, „lucrul în echipă”, „delegații”, „atmosfera la birou” etc și încercați să povestiți pe marginea lor. Va fi extrem de amuzant să auziți cât de ciudați i-ați părut unui coleg în prima sa zi de muncă și cum s-au schimbat lucrurile de atunci.

 

5. Creează cercul aprecierii, care îi va ajuta pe angajați să se deconecteze, să se cunoască mai bine și să se simtă apreciați. Lipsa de prețuire, atât din partea superiorilor, cât și a colegilor, este unul dintre cei mai nocivi factori care duc la demotivarea angajaților, deoarece au impresia că nu le sunt recunoscute aptitudinile și contribuția în cadrul organizației.

 

6. Adoptă o cauză! Filantropia este benefică atât pentru individ și pentru comunitate, cât și pentru companie. Puteți lua parte la un cross caritabil, puteți planta pomi sau puteți oferi daruri și alimente copiilor din centrele de plasament. Participarea la o asemenea acțiune va da fiecărei persoane posibilitatea de a se face util, iar compania va beneficia automat de noi oportunități de networking și marketing.

 

Dale Carnegie, autorul unor numeroase cărți de dezvoltare personală spunea: „nu vei obține niciodată succesul adevărat dacă nu îți place ceea ce faci”. Așa că depinde numai de tine să creezi un mediu de lucru plăcut și motivant pentru angajații tăi și vei vedea că rezultatele nu se vor lăsa așteptate.

Vezi mai multe articole din categoria: Idei si Oportunitati de Afaceri
Articolul anterior

Hubul – muncă sau leisure?

Articolul urmator