Micul Cambridge de la Cluj

Micul Cambridge de la Cluj

O profesoară a reuşit la Cluj, acolo unde statul încă mai încearcă: are un business cu educaţie. În prezent, Transilvania College are 600 de elevi şi 120 de angajaţi, este atestat Cambridge şi negociază parteneriate cu Harvardul. Profesoara mai are în plan şi deschiderea unei noi şcoli la Timişoara, un centru de training la Cluj şi o tabără de educaţie şi dezvoltare personală - Mindfulness, la Băişoara. Care a fost reţeta? Ce a făcut ea diferit? 

Simona Baciu, proprietară, alături de familia ei, a Transilvania College, spune că a făcut elefanţi şi iepuraşi, cu certificate de naştere şi hăinuţe de schimb. Că de la ei a pornit totul. „Într-o perioadă în care nu se găseau deloc jucării, elefanţii şi iepuraşii mei, făcuţi din tot felul de petice colorate de prin casă, aveau un mare succes. Cu 100 de mărci, mi-am deschis prima grădiniţă, chiar în camera copiilor mei, într-un apartament cu două camere. Capitalul l-am investit în mese şi scaune, am adus rafturile din cămară, iar jucăriile erau făcute de mine. Biroul meu era în WC, iar cada îmi era în permanenţă plină cu tot felul de acte“, povesteşte Baciu, volubilă, râzând la amintirea „vanei“, pe care a găsit-o inundată într-o dimineaţă, şi a föhnului cu care a trebuit să usuce hârtiile. Rând pe rând, odată cu creşterea numărului de copii înscrişi la grădiniţă, este nevoită să caute spaţiu şi să mute sălile de curs. „Am închiriat un apartament cu o cameră, care avea sobă, nu calorifere. Şi, prin urmare, ca să nu îngheţăm de frig, mă duceam dimineaţa, la ora 4.00, acolo să fac focul şi stăteam până îmi veneau copiiI“, mai enunţă ea o etapă de business. Pentru ca, în 1998, să construiască, aşa cum spune ea, prima grădiniţă particulară din ţară. A construit-o cu arhitect, era concepută să adăpostească şase grupe de copii şi avea şi o sală de gimnastică la demisol. De unde ideea? Din import, evident. În 1996, Baciu, profesoară de engleză la bază, cu ani buni de experienţă la Liceul „Şincai“ din Cluj, pleacă, prin Fundaţia Soros, cu o bursă în Statele Unite. „Atunci, de fapt, am învăţat şi am realizat că era o mare diferenţă între tot ceea ce ştiam eu şi ceea ce exista în lume. Am avut ocazia să aflu despre starea de lucruri din SUA, despre organizarea, finanţarea şcolilor private. Acolo se putea obţine finanţare fără probleme. În România, nu a vrut nicio bancă să-mi dea credit“, descrie ea starea de fapt. Pentru grădiniţa din 1998, obţine credit pe persoană fizică, girând cu apartamentul părinţilor.

INVESTIŢIA ADEVĂRATĂ

Ideea s-a rostogolit între timp şi se pare că, în 2000, i-a venit vremea să se materializeze. Atunci, în doar patru luni, reuşeşte să construiască primul corp de şcoală, cu un credit BERD, de 50.000 de dolari, derulat prin Banca Transilvania. „Nimeni nu lua credit atunci. Dobânda era de 14%... Cine să ia credit aşa? Dar chiar şi în condiţiile astea, nimeni nu finanţa educaţia. După, şcoala a fost menţionată la capitolul Best Practices de investiţii ale Băncii Mondiale de susţinere a educaţiei“, spune Simona Baciu. „Ţin minte că atunci a fost singurul an în care şcoala a început la 1 septembrie. Părinţii au venit alături de noi, am avut părinţi arhitecţi, constructori, şi am putut să începem anul la timp“, arată Simona Baciu. Din câte spune fondatoarea Transilvania College, investiţia totală s-a ridicat nu doar la cei 50.000 de dolari, cât a fost împrumutul, ci la 120.000 de dolari, diferenţa venind din granturi sau fonduri de la ONG-uri, atrase din străinătate. Până la Transilvania College nu mai era decât un pas. Destul de valoros, însă. De 1,5 milioane, de euro de data aceasta. Astfel, în 2008, după ce vinde şcoala, ia un credit de 1,5 milioane de euro de la Banca Transilvania. „Datorită relaţiei de încredere pe care o aveam cu banca, al istoricului relaţiei noastre, am reuşit să obţinem finanţarea din partea băncii“, spune Baciu. Primăria pune terenul - 10.000 de metri pătraţi, oferiţi în concesiune Transilvania College, la un preţ preferenţial. „A fost singura primărie din ţară care  avut încredere în educaţie“, continuă Baciu, drept răspuns la vocile care critic edilul din Cluj că a oferit terenul cu o chirie foarte mică, comparativ cu nivelul pieţei. „Oamenii care au încredere nu stau pe scaun, fac lucruri. E clar că, atunci când fac, ceilalţi vorbesc“, mai spune ea. În 2010 vin asocierea cu Cambridge şi deschiderea unui liceu internaţional. Practic, acum, la Transilvania College învaţă 600 de copii, de la grădiniţă, şcoală gimnazială până la liceu, ei putând opta în ce sistem doresc să se pregătească - cel local sau internaţional.

DESPRE ONU ŞI HOLOGRAME

Când vine vorba despre premiile şi certificările copiilor de la Transilvania College, ar fi bine să ai în faţă globul, ca să poţi să le urmăreşti periplul. În Statele Unite, cel puţin, vizitele sunt frecvente. Au fost primiţi la ONU de Simona Marinescu, ambasadorul României, şi premiaţi. La New York au fost finalişti în cea mai mare competiție de educaţie financiară. Au trecut şi prin Italia, unde au câştigat şi un premiu la San Remo. Au ajuns şi în Marea Britanie, dar şi în Africa de Sud. „În toamnă va pleca o delegaţie mare în India, la cea mai mare conferinţă din lume“, mai spune Simona Baciu.

În plus, Transilvania College este în negocieri cu profesorii de la Harvard să poată preda la Cluj, dar şi cu alte nume din elita românilor care lucrează în străinătate. „Acum, şcoala este una virtuală. Poţi să ai acces on-line la şcoli de elită. În momentul în care eşti pregătit încă din anii liceului să-ţi cunoşti potenţialul şi să fii stăpân pe tine, vei putea lua o decizie în cunoştinţă de cauză, vei şti mai bine ce vrei să faci - să urmezi o universitate ori să deschizi o afacere. Tot mai mult, educaţia va veni on-line. Şi atunci, tinerii vor avea şansa să acceseze cele mai bune universităţi, bazate pe nevoile lor personale. Şi asta nu va presupune, neapărat, să pleci de acasă. Ci să înveţi ce-ţi trebuie din faţa calculatorului“, explică Simona Baciu.

URMĂTORUL NIVEL

Din 2015, modelul folosit la Transilvania College va fi replicat şi la Timişoara.  „Investiţia este aproape gata, mai avem de construit nişte corpuri. Vrem să construim corpuri separate - grădiniţa şi şcoala de liceu“, arată Baciu. De data aceasta, terenul este proprietate. Tot anul acesta şi-a programat Baciu şi finalizarea construcţiei campusului de la Cluj. „Am avut o altă bursă în Statele Unite, în 2007, de data aceasta pentru Managing visiting director. Cu ocazia asta, am văzut, timp de două luni şi jumătate, cum arată 25 de şcoli americane. Am mai văzut cu alte ocazii şi cum arată campusurile de la Yale sau de la Standfort. Vom încerca să reproducem cât mai multe dintre bunele practici văzute acolo“, spune ea.

PUTEREA PREZENTULUI

La Băişoara, unde spune că acum restaurează câteva case vechi din zonă, fondatorii Transilvania College vor organiza, anul acesta, prima tabără internaţională de dezvoltare personal - Village on the hills. „Este o tabără construită în jurul conceptului de Mindfulness, un curent de psihologie pozitivă şi educare socioemoţională. În tabără, copiii vor învăţa să înţeleagă cine sunt, să devină proactivi, nu reactivi, să îşi descopere punctele forte şi creativitatea. Vor învăţa să aleagă şi să se adapteze în orice situaţie“, explică Simona Baciu. Tabară va fi organizată pentru copiii între 12 şi 18 ani, în două serii, începând din această vară. Valoarea investiţiei nu a fost declarată, Simona Baciu insistând asupra faptului că şi profesorii de la Transilvania College vor urma traininguri de Mindfulness. „După ce ne vom pregăti toţi profesorii, putem să ne gândim să organizăm la Cluj un centru de training pentru profesorii din toată ţara“, mai spune Baciu. La întrebarea dacă a adoptat dictonul favorit al americanilor - think big -, Simona Baciu răspunde că nu, ea crede „în paşii mărunţi, dar mereu înainte“.

Trei startup-uri de 10 plus

Ce au în comun o vioară, un briceag elveţian şi o aplicaţie pentru telefoane deştepte? Un concurs pentru tinerii antreprenori de la Transilvania College, organizat în premieră anul acesta, cu finanţare de la Banca Transilvania şi sprijinul a patru oameni de afaceri clujeni, ce a fost câştigat de trei elevi de 17 şi 18 ani. Ei au dovedit că au idei pe care le pot aduce „în piaţă“. BOGDAN BUDUROIU. A gândit o aplicaţie prin care să pună un pager pe fiecare smartphone, astel încât posesorul să poată fi contactat rapid, dacă este o urgenţă. „Ideea mi-a venit la întoarcerea din Anglia, când doamna profesoară avea peste 500 de mailuri şi nu ştia care sunt importante, care nu, care întâlniri au fost anulate. Am întrebat dacă ar exista interes pentru o astfel de aplicaţie şi, cum răspunsul a fost da, am mers mai departe“, spune Bogdan. Pentru el, provocarea cea mai mare va veni spre toamnă, căci mentorii i-au recomandat să îşi scrie singur aplicaţia. RAREŞ RUS. A conceput o combinaţie între cuţitul elveţian şi suportul de chei. „Am pornit de la disconfortul de a avea mai multe chei în buzunare. Aşa că, în locul cuţitelor şi forfecuţelor, am pus cheile. Eu cred că e ceva atractiv şi lumea ar considera că e un produs valoros“, declara Rareş unei publicaţii locale, imediat după terminarea concursului. BOGDAN IONESCU. A venit cu ideea unor viori electrice „foarte faine şi ieftine“, cum spune chiar contracandidatul său, Bogdan Buduroiu. Nu a mai pus niciodată mâna pe o vioară, nici nu ştie să cânte la vreun instrument, dar are o foarte mare îndemânare. De altfel, se pare că este cel mai bun origamist din România.

 

Articol scris de Anca Doicin

Redactor Șef Business Days Magazine

Face parte din generaţia de jurnalişti care îşi găsea subiectele pe teren.  De altfel, nici acum, Anca spune că nu reuşeşte să scrie un articol din birou, cu o singură sursă.

Are peste 18 ani de experienţă de presă, preponderent în media de business, dar şi legal. A făcut şi presă de cotidian – Bursă, şi săptămânal – Capital, de revista – Money Express, dar şi on-line – Avocatură.com. În perioada în care Anca a coordonat această publicaţie, a dezvoltat şi coordonat o echipa de 13 jurnalişti din ţară, Avocatură.com fiind singură ce reuşea să treacă de graniţele Capitalei.

A fost implicată în proiecte, ce, la timpul lor, erau considerate inovative, cum au fost Capital Top 300 sau Capital Top 100 companii. La finele anului trecut, a fost coordonatorul echipei ce a realizat şi publicat primul număr în limba română al revistei Intelligent Life – o franciză aparţinând grupului The Economist. Nu crede în puterea inspiraţională a motto-urilor, ci în puterea comunicării.

Vezi mai multe articole - Descarca Revista Business Days

 

Vezi mai multe articole din categoria: Dezvoltare Personala