Strategia Oceanului Albastru (Blue Ocean Strategy) formulată şi dezvoltată de către profesorii W. Chan Kim şi Renée Mauborgne de la INSEAD a devenit imediat după publicare un best seller. „Blue Ocean Strategy: How to Create Uncontested Market Space and Make Competition Irrelevant”, se bazează pe o muncă de zece ani de cercetare a 100 de ani de istorie (1880-2000), fiind analizate 150 de mişcări strategice derulate în mai bine de 30 de industrii.
Este aplicată de companii de vârf din lume, mari şi mici, pentru a creea pieţe noi în teritorii virgine, în care competiţia este irelevantă (sau la care competiţia nu ajunge), oferind o valoare excepţională la un cost de producţie scăzut (profit mare).
Dacă ne raportăm la strategie, Henry Ford este încă modern. Când el a intrat în piaţa auto, aceasta era deja plină de producători de automobile de tip boutique, toţi bătându-se pe clienţii bogaţi. Modelul pe care el l-a utilizat este de tipul Oceanului Albastru: a oferit o maşină simplă, un singur model, la un preţ doar de câteva ori mai mare decât o trăsură cu cai şi mult mai ieftină decât a competiţiei, pe care să şi-o poată permite orice angajat. Ca să poată oferi această valoare la un preţ accesibil tututor, a inventat linia de asamblare care îi permitea să scoată un vehicol în trei zile în loc de o lună, timpul standard al industriei în acel moment.
Blue Ocean Strategy oferă un sistem de operare pentru genul de inovaţie care schimbă jocul la nivel de industrie. Acest tip de inovaţie l-a adus Microsoft ,când a adus PC-ul în viaţa cotidiană a omului obişnuit şi în afaceri, la Apple, care, mai târziu, a unit industria digitală cu cea a muzicii şi a telecomului, şi a redefinit experienţă de retail prin Apple Store, la Tesla care reinventează industria auto şi a energiei curate de tip verde (green).
Tipic, aproape 86% din noile afaceri lansate aduc îmbunătăţiri în experienţă de valoare şi foarte puţin sau deloc în inovaţie în experienţă de valoare. Acest gen de afaceri intră deja în Oceanul Roşu (Red Ocean) în care competiţia este simţită la fiecare pas şi în care peştele mai mare îl mănâncă pe cel mic, şi fie că este vorba despre o companie mare sau mică, preocupările şi strategiile în Oceanul Roşul sunt similare: „Cum batem competiţia?”, „Cum captăm toată cererea existentă din piaţă?”, „Cum ne creştem cota de piaţă?” şi „Cum reacţionăm când competiţia scade preţurile?”, „Cum ne diferenţiem în aceeaşi piaţă?”. În Oceanul Roşu preocuparea cheie dincolo de supravieţuire este creşterea şi consolidarea avantajului competitiv. Companiile prinse în Oceanului Roşu au creşterea şi profitul mici.
Doar 14% din noile afaceri lansate sunt de tipul Oceanului Albastru, sunt pionieri în inovaţie în valoare, creează noi pieţe în teritorii de piaţă virgine, au creşteri explozive şi profituri mari. Aceste companii redefinesc standardele la nivel de industrie, creează noi industrii şi noi branduri. Să luăm de exemplu războiul dintre Apple si Samsung: noile telefoane mobile lansate de Samsung sunt comparate cu iphone-ul. Şi, poate că în unele aspecte tehnice Samsung îşi depăşeşte adversarul, dar experienţa globală a utilizatorilor, inlcuzind întregul ecosistem Apple este încă imbatabil. În piaţa de smartphone-uri, Apple are 70% din profitul întregii industrii!
Companiile în Oceanul Albastru nu au competiţie şi îşi pun cu totul alte probleme: „De ce fel de inovaţie este nevoie că să atragem clienţii care refuză ofertă industriei?”, „Cum facem competiţia să fie irelevantă în nouă piaţă creaţă?”, „Cum creeam o nouă cerere?”, „Cum renunţăm la a face compromisul preţ/valoare?”
ŞI CU NOI, MICII ÎNTRPRINZĂTORI, CUM RĂMÂNE?
Strategia Oceanului Albastru energizează orice afacere existentă sau idee de afaceri în orice Ocean:
-antreprenorii aspiranţi care îşi doresc să pornească propria afacere în viitor, pot evita riscurile de a lansa o afacere care din start să intre în competiţie cu afacerile existente, cu potenţial de creştere şi profit mici
-antreprenorii în fază de startup pot să îşi redefinească oferta de valoare, procesul de producţie şi modelul de business astfel încât să se redirectioneze divergent faţă de competiţie spre noi pieţe inaccesibile competiţiei care să ducă la creşteri şi profit mari
-antreprenorii în fază de creştere accelerată pot într-un timp foarte scurt să îşi evalueze afacerea în relaţie cu competiţia, să îşi definească direcţia strategică care să le ofere un avantaj competitiv major, şi să îşi păstreze această direcţie în perioada de creştere.
-antreprenorii maturi sau afacerile care deja sunt de mult în piaţă pot să se reinventeze, să creeze noi linii de business care să ofere o valoare excepţională la un cost de producţie scăzut în aceeaşi industrie şi nu numai.
Deşi am menţionat doar afaceri, acelaşi sistem de operare poate fi folosit şi în spaţiul ONG. Limbajul trebuie adaptat puţin, dar principiile de bază rămân.
SĂ VORBEASCĂ REZULTATELE. 
În doar câteva sesiuni, Ovidiu Toader, General Manager Hafele România a descoperit şi captat o nouă piaţă într-un mediu profund concurenţial, care i-a adus o creştere anuală de 10% faţă de target. Un antreprenor în zona de medicină privată, în patru sesiuni de lucru cu echipă de top management, a descoperit o piaţă virgină de 10 ori cât cifra sa de afaceri.
Într-o singură conversaţie de o oră Dan Cosma, antreprenor, proprietar DC Wire Electro din Medias, a văzut cum poate să îşi scadă timpul de intervenţie de şase ori şi să îşi crească venitul pe lună de trei ori, ducând la o creştere explozivă de 12 ori a afacerii sale într-un an.
DE CE NU ESTE COADĂ LA CONSULTANŢII SPECIALIZAŢI?
Din cel puţin trei motive:
1) Sunt foarte puţini consultanţi la nivel global, mai puţin de 200, iar în România sunt doar patru consultanţi acreditaţi şi dintre aceştia şi mai puţini sunt activi în proiecte de inovaţie de tip Strategia Oceanului Albastru.
2) Proiectele de formulare ale acestor strategii cer resurse de timp şi bani considerabile, pe care în general companiile mari şi le permit, deşi pe marea majoritate nu îi interesează pentru că s-au obişnuit cu starea de a fi în Oceanul Roşu, în competiţie cu ceilalţi. Strategiile de tip Oceanul Albastru nu pot fi create cu atitudinea de “functionar”.
3) Companiile mici şi mijlocii locale care au un potenţial enorm şi o atitudine antreprenorială puternică nu ştiu că această metodologie le este disponibilă, şi chiar dacă ar ştii şi şi-ar dori, nu şi-ar putea permite investiţia într-un astfel de proiect.
În premieră în România, în parteneriat cu Business Days, vom elimina barierele de cost. Astfel, micii întreprinzători au la dispoziţie,în fiecare locaţie a zilelor Business Days de anul acesta,în ziua imediat următoare evenimentului, un instrument strategic de dezvoltare explozivă a afacerilor pe modelul Oceanului Albastru, pe care să şi-l permită, şi de care se bucurau în trecut doar marile companii.
Articol scris de Dan Mocanu, antreprenor, fondator Blue Ocean Disruptive Strategies, TimePal® România, și Aperio® Executive Coaching. Dan Mocanu are o bogată experienţă corporativă, în consultanţă de management şi coaching. A petrecut 17 ani în SUA, din care şapte ca inginer şi manager la Microsoft.
Descarcă Revista Business Days 1 ( http://bit.ly/BDMnr1 ) pentru a citi și restul articolelor.